Jucătorul cumpătat și rezerva lui bună de gură
Discursurile, în general festiviste și mobilizatoare, au avut toate, de la cel înflăcărat al lui Cătălin Predoiu, până la cel domol al lui Klaus Iohannis, un numitor comun: PSD cu al său Victor Ponta, pe care noua formațiune vrea să-i scoată de la guvernare pentru cel puțin 10 ani. Nu e de mirare că premierul a izbucnit pe Facebook, împotriva „reunirii mișeilor și nebunilor sub același acoperiș”. Liderii „marelui partid al dreptei”- cum numesc aceștia noul PNL sau noua Alianță Creștin-Liberală (ACL), denumire sub care va funcționa până la anul – au denunțat la unison politica pesedistă îndreptată împotriva statului de drept, declarând că își vor înscrie în program măsuri concrete de consolidare a acestuia. Astfel, ACL își însușește de la președintele Traian Băsescu tema sprijinului necondiționat pentru justiție și încearcă să se definească electoral în antiteză cu PSD, care, dacă va câștiga președinția României, va face „justiție în favoarea baronilor”. Celelalte teme electorale au fost vagi ori abordate la modul general, ceea ce arată că programul noii formațiuni, proiectul ei pentru România încă nu este gata de scos în lume.
Văzuți mai de departe, domnii Predoiu și Iohannis pot fi confundați cu ușurință: au cam aceeași înălțime, aceeași greutate, același păr grizonant, aceeași tunsoare și aceeași culoare la costum. Când deschid gura însă, cei doi candidați la președinție sunt foarte diferiți. Cel dintâi cochetează cu retorica, urcând de pe o lozincă pe alta, în discurs liber, rostit în crescendo, avântat, pe când cel de-al doilea, dependent de ciornă, temperat și mereu egal în tonalitate, pare să fie dominat de nevoia de a-și cântări cuvintele.
Mai pe șleau spus, Cătălin Predoiu e bun de gură iar Klaus Iohannis nu, primarul Sibiului având, în opinia unor comentatori, un accentuat handicap în campania electorală. Liderul PNL nu și-a propus însă să magnetizeze masele prin discurs, ci să facă, dacă se poate, „mai puțină gălăgie”. El spune că viitorul președinte ar trebui să facă economie de vorbe și show, transformându-și astfel propria lipsă de talent oratoric în virtute. Dl Iohannis a descris, totodată, președinte echilibrat și ferm, necruțător cu abuzurile politicienilor, necondiționat de partea justiției, mediator autentic și susținător al intelectualilor – „sufletul națiunii” – disprețuiți în ultimele decenii. Un jucător cumpătat, portret în care se regăsește puțin din Traian Băsescu și nimic din Victor Ponta. Dl Predoiu nu a spus ce fel de președinte vrea să fie, dar le-a dat colegilor întâlnire „de Crăciun, la Cotroceni”. Poate că are un presentiment, deocamdată, însă, joacă pe post de rezervă.