Politrucii ăștia au un tupeu nemărginit și o convingere nestrămutată: că românii sunt proști.
Am furat destul, să uităm, să iertăm și s-o luăm de la zero! ne îndeamnă împăciuitor. Adică să se amnistieze și s-o ia de la capăt.
Ba încearcă să ne smulgă și o lacrimă de compasiune – uitați-vă la băieții ăștia din administrație, bieții, sunt paralizați, nu mai au curaj nici de-o ciordeală…
Jupânul României, Liviu Dragnea, în spiciul de la Consiliul Național al PSD (condus de un băiat de mingi, fostul ministru al Apărării, Fifor – care și-a luat tainul trădării „puciștilor”) a fost sfătuit să fie relaxat. Și i-a ieșit un fel de show jalnic, cu glumițe de entertainer fără angajament, cu apostrofări către slugile din sală.
Trebuia să împacheteze singura poftă ce-o poftește – amnistia și grațierea – în câteva ziceri care să meargă la inima electoratului. Să poată spune că nu interesele sale și ale clientelei sale îl macină mai ales, ci ale țărișoarei, ale românașilor, pe care n-a apucat încă să-i gonească unde văd cu ochii. (Mă doare mintea de pe acum, înțelegând că ne așteaptă o campanie ultranaționalistă). A vorbit despre cum fură multinaționalele și băncile bugetul României, cu uimirea și revolta sinceră a unei fete mari care n-a pupat guvernarea.
Cu o Opoziție bicisnică și mituită, cu un Președinte care n-a băgat de seamă când i s-au tras prerogativele de sub picioare, Jupânul României va continua să se tăvălească pe noi de râs.