– Spuneți-mi, vă rog, ce simțiți în aceste clipe?
– Oprește camera, că-mi vine lumina-n ochi!
– V-am întrebat ce simțiți…
– Simt așa, ca o satisfacție. Traiască domnu Șova!
– Șova?
– Ce, ești ziarist și nu știi cine-i domnu Șova?
– Ce-are Șova cu…?
– Nu-i ministru nostru? La Marile Proiecte. Speranța noastră!
– Și-a dumneavoastră?
– Păi, nu ne-a asfaltat el locurile de muncă? Și-acu cică ne umple de joburi, între Comarnic și Brașov. Cine crezi că ține societatea asta?
– Cine?
– Noi, fetele, pe ”zda noastră!
– Vă rog, nu mai vorbiți atât de tehnic, că nu intră pe post.
– Mă scuzi, m-am exprimat la general. Curve suntem toate. Doar că fomistele țin de Ministeru Protecției Sociale, mu….
– Fără „m”, vă rog, că nu intră pe post.
– … uistele păguboasele țin de Cultură, alea de lux țin de Ministeru Turismului, traseistele – de Marile Proiecte. Te-ai prins?
– Mi se pare o abordare științifică.
– Ce mă doare? Că noi, traseistele, n-am fost respectate la valoarea noastră, care ne rupem în orice condiții, suntem corecte, naturale, bio cum s-ar zice, ecologice și totuși sictirite…
– Vă bucurați că v-au dat drumul?
– Ieșeam oricum. La bulău nu mai aveau locuri nici în picioare! Ce mă bucur e că s-a făcut dreptate – ne-a scos din penal. Ne-a dat o protecție a muncii, pentru care, dacă desemnează fiecare partid câțiva reprezentanți, o să ne revanșăm și noi. Chiar îi ziceam la o colegă de cameră: e bună, fată, și politica asta la ceva!