Minunata lume nouă a lui Dan Barna

Sloganul de campanie al lui Dan Barna m-a proiectat direct în anul 2540. În distopia lui Aldous Huxley.

România preparată de acest „om nou în politică” mi-a amintit de „era înnoită” din „Minunata lume nouă”, cu populația ei născută în eprubetă, divizată în caste, fiecăreia împărțindu-i-se, pe săturate, porții de fericire (netoții delectându-se cu gazeta lor, redactată numai cu cuvinte de o singură silabă, cât să nu le tulbure euforia), Colegiul de Inginerie Afectivă veghindu-i pe toți.

Minunata lume nouă, în care „șaiseci și nouă de mii patru sute de repetiții zămislesc un adevăr”; unde, în Sala de Predestinare Socială, directorul Centrului de Incubație dezvăluie secretul fericirii: „să-ți placă ceea ce ești obligat să faci”, îndrăgindu-ți „destinul social implacabil”.

Minunata lume nouă, în care oamenii noi sunt cultivați în sere ale fericirii, „mereu ascultători, în permanență mulțumiți”. 

„Fericiți în România” e tortura cu care ne amenință astăzi candidatul Barna. Mai ales pe noi, cei care n-am avut răbdare să prindem faza superioară a socialismului multilateral dezvoltat – comunismul.