Monitorizarea Guvernului Ponta

Dacă Victor Ponta se întoarce de la Bruxelles cu convingerea că, gata, i-a convins pe partenerii europeni de bunele intenții ale guvernului său, atunci a pierdut contactul cu realitatea. Supravegherea neoficială referendumului decisă de CE este un semn că Executivul de la București nu are niciun fel de credibilitate în ochii liderilor UE, dl Ponta fiind, pentru aceștia, un politician care numai strâns cu ușa joacă corect și nici atunci nu poți fi sigur că nu încearcă vreo stratagemă. De acum înainte, România va fi supusă, mult peste data referendumului, unei monitorizări foarte atente, care va taxa prompt eventualele abateri ale noii puteri de la standardele democratice ale UE, reamintindu-le liderilor USL că nu sunt singuri pe lume.

Premierul român a primit o lecție de bună purtare chiar de la prietenul său, socialistul Martin Shulz, președintele PE, de la care, reușind să smulgă o conferință de presă comună, nu a obținut și mai multă bunăvoință. „I-am spus lui Victor Ponta că sunt foarte critic cu unele decizii luate de el. Am fost șocat și de unele decizii de acum doi-trei ani ale președintelui Băsescu ce nu a vrut să desemneze un premier care să aibă susținere parlamentară, (…) iar acum am avut aceeași poziție când România este guvernată prin ordonanțe de urgență. Dublul standard este inacceptabil pentru mine”, a declarat președintele PE.

Nu este deloc limpede că Victor Ponta a învățat ceva din discuțiile cu capii familiei socialiste europene sau din întrevederile cu șeful CE, Emanuel Barroso, și cel al Consiliului European, Herman von Rompuy. A dat cuvenitele asigurări că legea și ordonanța de urgență, emisă de Cabinetul său, săptămâna trecută, vor fi puse în acord cu cerințele Curții Constituționale (altfel, judecătorii nu vor valida plebiscitul), dar n-a șoptit un cuvânt despre ordonanța neconstituțională privind restrângerea competențelor Curții și a continuat să țină, în fața presei, același discurs de acasă. Premierul a sărit peste acțiunile neconstituționale, declanșate sub comanda sa și care au îngrijorat Europa, prezentându-se, în schimb, drept victima impopularului președinte Traian Băsescu, sabotorul guvernului, suspendat în mod democratic de noua majoritate parlamentară.
Ceea ce n-a priceput Victor Ponta este faptul că nu doar dublul standard este inacceptabil, ci și dublul discurs (liniștitor, la Bruxelles, alarmant, la București), minciunile și șmecheriile de doi lei, în care se îneacă. Orice zice și face ca prim-ministru rezonează peste graniță fără amplificator pedelist, iar a concluziona că liderii europeni sunt manipulați de partidul rival înseamnă a le insulta inteligența. Prin atacul asupra instituțiilor și legilor, puterea uselistă s-a decredibilizat atât de mult, încât nici dacă face sluj nu-i mai merge. Degeaba se declară premierul gata să schimbe imediat legislația românească, cum și când va considera UE necesar, nimeni nu-l crede. În pofida promisiunii solemne făcute de primul ministru, Martin Shulz a vrut să știe ce se întâmplă cu referendumul, dacă, în termen de 30 de zile, Parlamentul nu se reunește să modifice ordonanța de urgență. Este un amănunt care dovedește că până și prietenii politici au devenit atât mefienți, încât nu exclud tertipurile de ultim moment.
Victor Ponta a primit, la Bruxelles, o corecție dură și necesară, ceea ce nu-l împiedică să-și prezinte cele două zile de dat explicații drept un turneu de „restabilire a adevărului”, încununat de succes. Să sperăm că succesele politice ale dlui Ponta nu vor costa România prea mult.