În consecință, potrivit învățăturii învățătorului Daniel, vă spun că, și eu, ca și el, sunt pregătit ca, de la anul, să-mi plătesc impozitele, numai dacă statul îmi va da înapoi casa din Crângași, confiscată abuziv de stat, și demolată în anii 80, precum și locurile de veci, așa cum au fost ele rânduite, prin donație, în cimitirul Crângași – grupate, și nu împrăștiate pe câteva hectare, într-un alt cimitir, după cum vrea preotul paroh – demolat, ras de la fața solului, și din subsol, fără ca sfinții preoți să se strângă în vreun „sobor” de apărare și împotriva profanării a mii de morminte; ba, chiar și alte bunuri ale lui străbunică-meu, din anii 20, confiscate de comuniști, după război.
Asta, pentru că, după cum văd, BOR, levitând mai presus de lege, ne anunță prin vocea Patriarhului, că e gata să-și plătească dările la buget – acelea pe care le plătim toți, sănătoși sau bolnavi, vii sau morți, buni sau răi – dacă, și numai dacă, i se restituie proprietățile luate de stat, eventual și cele secularizate de Cuza, adică, per total, vreun sfert din teritoriul României.
„Da, noi am spus de mai multe ori că suntem de acord, nu numai să impoziteze veniturile (statul român n.a.), ci să și renunțăm la salariile de la stat dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăți. (…) Deci, noi nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să ne dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donații date bisericii în mod liber. Când se face echilibrul acesta, nu mai avem nevoie de salarii de la stat și nici de celelalte”, a spus, ieri, PF, după ce a sfințit capela penitenciarului Jilava.
Aflu, deci, că Biserica stă, și azi, cu „mâna întinsă la stat”, deși, mulți ani, am crezut că atare poziție o capătă doar în raport cu enoriașii, în contextul întâmplării vreunei taine creștine: o nuntă, un botez, o înmormântare. „Ocazii” în care părintele răspunde, cu bisericească milostivire și adâncă recunoștință, întrebării „Cât, părinte!?”, cam așa: „Numără fiule, numără, că-ți spun eu când să te oprești!”.
Și asta, în condițiile în care, după cum spune PF, nu numai că BOR nu plătește impozit, dar nici chitanță nu taie, ca să nu mai vorbim de minunea apariției vreunei mașini de marcat – sfărâma-o-ar necuratul -, în lumina sfântului altar.
Asta, doar așa, ca o pată de culoare, spre a nu ne mai amărî sufletele, la sărbătoare, rememorând prea multele ipocrizii, minciuni, sfidări și umilințe „părintești”
Cele de mai sus au fost rostite pentru că Patriarhul s-a făcut foc și pară când a aflat că guvernul Cioloș ar fi sărit Biserica la-mpărțeală, bugetul arătând în dreptul său 0 (zero) lei, pentru construirea de noi biserici sau pentru modernizarea celor existente. Și asta, după ce, în anii trecuți, primise undeva la peste 70 milioane de euro.
Ei bine, văzându-l așa de supărat pe Preafericit, și temându-se de vreo afurisenie bine țintită, premierul Cioloș a pus, imediat, mâna pe telefonul „scurt” și l-a anunțat pe Patriarh că povestea nu-i decât o mireană neînțelegere. I-a mai spus că nu se va abate de la linia bugetară trasată de guvernul Ponta, iar la final, i-a promis c-o să le pună preoților în ghetuțe, încă 33 de milioane de euro, pentru majorări salariale.
„Facă-se voia ta, Dacian Cioloș, că-n cer nu luăm nimic. Să luăm, deci, pe pământ!”, ar fi spus Daniel, învârtind mătăniile; apoi a venit tonul.
PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT PE PAGINA DE FACEBOOK –MARIAN SULTĂNOIU