Mugur Isărescu apără Imnul și Drapelul

„Gestul celor care au aruncat cu banii, acum o săptămână, pe treptele BNR, echivalează cu terfelirea Tricolorului sau cu fluieratul, atunci când se cântă Imnul Național. Eu nu știu ce au gândit organizatorii acestui marș. A arunca cu bani înseamnă risipă. Oare asta au vrut organizatorii să spună? Sper din toată inima că nu au vrut să transmită acest lucru, ci mai degrabă că au dorit să facă zgomot”, a declarat Isărescu.

Din lipsă de imaginație, probabil – ca să acord circumstanțe -, implicit din dificultatea de a naște comparații plauzibile, Mugur Isărescu a înțeles, doar, că oamenii aceia au ieșit în stradă că să facă zgomot și risipă. Respectivele comparații – dacă n-ar fi atât de grave – riscă să genereze, nu un zâmbet, ci un rictus!

De ce este, pe de o parte, atât de la-ndemână, și, pe de alta, atât de ușor de trecut cu vederea, jignirea clienților bun-platnici ai costurile creditării în România, inclusiv ai acelor costuri nejustificate, aș spune nelegale, dovedite ca atare în instanțe?!

De ce să acuzi niște oameni aflați în pragul disperării de fapte pe care, cu siguranță, nici vorbă se le fi gândit? Cum să spui despre mii de români, „prizonieri” ai consecințelor nevoii de a trăi decent – această decență fiindu-le refuzată de unda de șoc a crizei mondiale, generată de cutremurul unui sistem bancar „îngăduitor” -, că, prin comparație, își terfelesc Tricolorul sau că gestul lor e totuna cu „fluieratul atunci când se cântă Imnul Național”?

Oare, guvernatorul BNR nu a avut timpul și imaginația necesare pentru a înțelege că gestul protestatarilor, ajunși în stare de faliment personal, poate înseamna că au ajuns în situația în care băncile le percep, inflexibile, diferențele imense apărute din cauza variațiilor de curs, dobânzile pe măsură, și „n” comisioane – unele, cum spuneam, complet nejustificate -, până la ultimul și cel mai neînsemnat bănuț?

Mă întreb, însă, dacă nu cumva, discursul cinic al reprezentanților BNR, trași, azi, la umbra vigilenței financiare (cam târzii) – vezi, între altele, amenințarea/șantajarea emoțională a posibililor clienți cu suprimarea programului „Prima casă”, mărirea exponențială a avansului pe credit imobiliar -, nu e posibil să însemne, chiar el, o terfelire a Tricolorului și un fluierat la adresa Imnului Național, prin generarea unor noi valuri de români, îndeobște tineri, care vor înțelege că, pentru a trăi decent, este musai să-și ia lumea-n cap?

Vizavi de conotațiile „antipatriotice”, atribuite unor gesturi de cu totul alt fel de semnificație de către guvernatorului Mugur Isărescu, pot spune că, la urma-urnei, românul are, încă, dreptul la a-și manifesta, în cadru legal, nemulțumirile, față de Guvern, Președinție, Parlament, ba, chiar și de BNR, fără a le fi interpretate gesturile ca fiind antidemocratice și antistatale.

Și, dacă tot a venit vorba, mă întreb de ce n-au existat astfel de reacții atunci când chiar s-au întâmplat gesturi și manifestări antiromânești?!

PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT PE PAGINA DE FACEBOOK –MARIAN SULTĂNOIU