Nazism?! Iliberalismul semi-analfabeților lacomi, domnule Președinte!

La ceremonia de decorare a unor supraviețuitori ai Holocaustului, desfășurată aseară, după Ziua Internațională de Comemorare, președintele Klaus Iohannis  părea sincer îngrijorat de iminența unui regim nazist. Un regim nazist în România e nu doar o sperietoare, dar – acest pericol prezentat în fața unor oameni care chiar au îndurat ororile nazismului – e o idee de o jignitoare superficialitate.

Un regim iliberal – da. Într-un regim iliberal ne înfundă Jupânul coaliției de guvernare. Iliberalismul unor semi-analfabeți lacomi,  O evidență pe care însă Președintele pare să nu fi avut răgazul s-o cerceteze. „Acapararea statului”, pe care o identifică drept gata să se producă, e în plină desfășurare. Înseși instituției pe care o reprezintă i-au fost subțiate, pe nesimțite, prerogativele.

Astăzi, la întâlnirea anuală cu șefii șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, Klaus Iohannis se scuturase de angoasele privind nazismul, afișând un optimism excesiv: „statul român trebuie să rămână unul în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiție independentă și eficientă.(…). Vă asigur că voi face tot ceea ce ține de mine, ca Președinte, pentru ca aceste valori să nu fie afectate!”.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Unde găsim cartea lui CIUCĂ? Nu știm nici în câte exemplare a fost”

10:01

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Iohannis spune că Parlamentul s-a ocupat de AVIOANE în loc de alegeri”

10:00

Întâi că România nu aduce deloc a „stat de drept”, iar Justiția se dovedește departe de a fi „independentă și eficientă”.

(În urmă cu două ore, la recepția de la Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Klaus Iohannis a continuat diatribele la adresa guvernării).

Asigurarea Președintelui că va face totul, după ce patru ani n-a făcut nimic, sună cum și este: ca un discurs de campanie, presărat cu semnale contradictorii, în logica electorală în care a intrat îngrijorător de devreme, un discurs recitat spre admirația și entuziasmul unei Opoziții a cărei îndeletnicire predilectă e să se îmbete cu sondaje pe care singură și le umflă ca pe niște baloane.