Ne-evreii din Israel, un subiect electoral redeschis de ultrareligioși

Regele Bibi se află într-o vizită de lucru la Kampala. Va încerca, probabil, să obțină deportarea refugiaților africani intrați ilegal în Israel, oploșiți în sudul Tel Aviv-ului, care nu beneficiază de nici un drept, nici măcar de muncă, pe care nici o țară nu-i vrea.

(Surse care se pretind bine informate, consideră că vizita premierului are drept scop stabilirea unui dialog indirect cu Iranul. E semi-aberant).

Imaginea de mai sus e la sosirea pe aeroportul Entebbe – un loc evocator pentru israelieni și pentru Netanyahu în mod special. Acolo a fost ucis, în 1976, fratele său Yoni, care conducea una dintre cele mai curajoase operațiuni de salvare a unui avion (102 pasageri din 106) deturnat de aripa teroristă a Frontului Popular de Eliberare a Palestinei.

Vizita în Uganda durează o zi, iar la întoarcere Bibi s-ar putea să facă o escală la Addis Abeba. Mai există aproximativ opt mii de etiopieni evrei în țara lor și câteva sute de mii deja în Israel. Ultrareligioșii consideră că legătura acestora cu iudaismul e foarte slabă și nu-i acceptă nici astăzi pe cei care au venit în urmă cu douăzeci de ani. A-i mai aduce și pe ceilalți opt mii de etiopieni pentru a-și reîntregi familiile ar înseamna să i se dea apă la moară lui Muhammad Abbas, liderul Autorității Palestiniene, care a lansat idea că în Israel nu sunt, de fapt, prea mulți evrei, și deci majoritatea iudaică nu e deloc clară. Concluzia vicioasă a lui Abbbas e că nu are motive să recunoască Israelul ca stat evreu. Liderul palestinian îi are în vedere și pe cei ajunși pe Pământul Sfânt din fosta Uniune Sovietică, în urmă cu mai bine de zece ani. Parte dintre aceștia sunt evrei cam cum e și Putin – au, adică, un bunic evreu. Conform Rabinatului, condiția de a fi recunoscut ca evreu este ca bunica și fiica bunicii – mama – să fie evreice.

Subiectul ne-evreilor din Israel e deschis din când în când de către ultrareligioși. Acum o săptămână, numărându-și potențialele voturi, un rabin nu foarte isteț (mai există și excepții), a reamintit că în țară există cel puțin un milion și jumătate de creștini și asta a inspirit declarația lui Abbas. A apărut și o poziționare a lui Avigdor Lieberman, care a conchis că, pentru el, cine face armata și plătește taxe e evreu (evident, politicianul a țintit un potențial electorat pentru alegerile din 2 martie).

Apropo de activismul lui Netanyahu: azi-dimineață, pe Canal 13, s-a propus ca oricine aspiră la postul de prim ministru ar trebui, înaintea campaniei electorale, să fie condamnat penal, nu contează din ce motiv. „Așa vom avea un demnitar dedicat trup și suflet poporului, care rezolvă într-o lună ce n-a făcut un mandate întreg”. Sunt însă nedrepți cu Bibi. El, cu sprijinul lui Trump, a făcut enorm în ultimul mandat. Problema e că aproape tot ce a făcut riscă să se întoarcă împotriva israelienilor, începând cu statutul Ierusalimului de capitală „unică și indivizibilă”.

Sursă FOTO: The Prime Minister of Israel / Facebook