Netanyahu a ajuns în regim de maximă urgență la reședința de vară a președintelui Putin de la Soci și va zăbovi câteva ore, după ce o delegație israeliană, în frunte cu șeful Mossad, s-a deplasat saptămâna trecută la Washington, dar n-a reușit să obțină nici o asigurare legată de descurajarea prezenței iraniene în Siria. Mai mult, membri ai delegației au declarat off the record presei de la Ierusalim că Administrația Trump nu are încă o idee clară despre viitorul Siriei, părând a fi pus Orientul Mijlociu între paranteze, preocupată preponderent de zona Asia-Pacific.
Ce i-a cerut astăzi premierul Israelului președintelui Rusiei? Același lucru ca președintelui Americii: să oprească Iranul să se instaleze în regiune după retragerea ISIS. Având controlul asupra Libanului (prin Hizballah), „Iranul se află într-un stadiu avansat în ce privește controlul și influența asupra Irakului și Yemenului”, l-a informat Netanyahu pe Putin, fără să-i dezvăluie vreo noutate. „Iranul face eforturi uriașe pentru a-și consolida prezența în Siria (…) Nu putem uita faptul că zilnic Iranul amenință să distrugă Israelul! (…) Iranul amenință Orientul Mijlociu și întreaga lume”.
Israelul observă ceea ce începe să vadă toată lumea: regimul șiit de la Tehran își construiește un coridor de putere de la Bagdad la Beirut.
Nu se știe ce i-a promis Netanyahu lui Vladimir Vladimirovici în schimbul solicitării pe care i-a făcut-o. Cei doi s-au întâlnit, din septembrie 2015, de când Rusia și-a început interveniția militară în Siria, de cel puțin șapte ori, și aproape de fiecare dată la inițiativa premierului israelian. Dacă pe vremea președintelui Obama, dezinteresat de regiune și în relații tensionate cu Ierusalimul, lucrul acesta era aproape firesc, acum, în timpul mandatului lui Trump, speranțele puse în Putin aduc un gust amar celor care s-au lăsat amăgiți de promisiunile liderului de la Casa Albă.
E interesant ce îi va răspunde președintele Rusiei premierului Israelului. Dacă îi va da asigurări concrete.
După o istorie de o jumătate de mileniu de conflicte și tensiuni, relațiile ruso-iraniene sunt astăzi mai bune ca niciodată, iar Siria e tocmai locul în care cele două țări colaborează cel mai strâns. Rușii furnizează arme iranienilor, iranienii le distribuie milițiilor șiite care îl susțin pe Bashar al-Assad. Dorința israelienilor ca, după instaurarea păcii, Siria să rămână o țară unită, dar numai a sirienilor, fără picior de străin, pare greu de realizat. Oricum, nu de către Rusia.