Prima pagină » Puterea Gândului » Noaptea generalilor, de ziua lor

Noaptea generalilor, de ziua lor

Noaptea generalilor, de ziua lor
Interesant. Traian Băsescu declară că nu mai are „dreptul să tacă" și face, din nou, câteva referiri la binomul pe care, mai întâi, l-a creat, și pe urmă l-a scăpat din mână, ca Frankenstein, creând noi așteptări. Tocmai când se jurase că nu știe nimic despre „agapa" oferită de Oprea, în cinstea lui Onțanu, în noaptea alegerilor din 2009. De cealaltă parte, Victor Ponta, aflat și el la masa întinsă de cumătrul Gabi - potrivit declarațiilor și a istorisirilor celor aflați prin preajmă -, în calitate de defector al echipei Geoană, tace mâlc, după ce ne amenințase că a „strâns" vreo cinci ani de „adevăruri mici", care ar putea arunca în aer clasa politică și relația acesteia cu binomul.

Fără doar și poate, declarațiile lui Dan Andronic, din ultima perioadă, au băgat curent trifazic în instalația politică.

Pe scurt, jurnalistul susține că a fost martorul unei întâlniri împotriva naturii, între câțiva politicieni-general și vârfurile general-valabile ale binomului, tocmai în seara alegerilor pierdute de Geoană și câștigate de Traian Băsescu, prin însumarea tuturor eforturilor oculte ale celor amintiți mai sus.

Băsescu, evident, habar n-are de întâmplare, și cere, dacă lucrurile stau întocmai și la timp, arestarea celor implicați.

În noaptea generalilor, cică s-ar fi trezit, brusc, la masa lor, și Victor Ponta, el însuși, la moment, om cu sarcini în campania lui Geoană.

Ce făcea Ponta la masă? Zice-se că servea niște informații flambate în Chivas Regal 21, dinspre echipa Geoană spre binom, ca să se regaleze, din voturi, „jupânul sistemului”.

Bun! Deci, în timp ce ne spune că binomul a lucrat, fără să-l informeze, întru realegerea sa, dar, mai ales, în propriul interes, fostul președinte ne anunță, răspicat, că nu mai are dreptul să tacă: „Eu mi-am asumat să nu mai fiu un om politic angajat de partea unui partid. PMP poate să facă ce vrea. Eu nu mai am dreptul să tac. Nu mai sunt președinte să îmi apăr statul. Eu sunt un politician care nu mai vreau funcții. Sunt obligat să spun ce văd și ce înțeleg. Suntem într-un punct extrem de complicat. (…) Eu am fost la Cotroceni și am creat sistemul. Un sistem în care statul să nu mai fie umilit. După ce a prins putere, sistemul a crezut că poate umili el. S-a crezut stăpânul României”.

Așa! Deci, o să ne spună cum s-au desfășurat ostilitățile în noaptea cu pricina? Păi, vezi bine că nu, întrucât „n-a fost informat”, zice. Dar ce o să ne spună? Despre sistem, în general? Astea ne-a mai spus, cu „trei ai mei, împotriva altor trei, care-au crescut măricei…”. Că perechea SRI-DNA l-a făcut președinte cu forța, el însuși rămânând mască, dimineață, când s-a aflat câștigător… Sau ce?

Nu prea știu ce încearcă să ne inculce Băsescu în „subînțeles”. Poate ideea că reprezintă standardul președintelui-naiv, fost creator al sistemului, devenit, între timp, pionul de schimb al binomului determinant, perfect depășit de situație.

Așa că nu mai are dreptul să tacă, deși se vede că prea multe n-are să ne spună…

Cum nici Ponta nu prea pare să se mai înghesuie la spus. Deși atât Andronic (fără să-l nominalizeze direct), cât și Cosmin Gușă, direct implicat în campania lui Geoană, din 2009 (numindu-l trădător), l-au plasat pe fostul premier – care ne amenința deunăzi, cu dezvăluiri incendiare -, fix în miezul afacerii.

Și, ce să vezi, tocmai acum, Ponta s-a încuiat la vorbă.

Păi, dincolo de logoree găunoasă, declarații bombastice și victimizări telenovelistice, cei doi ar trebuie să spună povestea lor și a nopții generalilor, până la capăt, întrucât sunt primii, dacă nu singurii (afară de binom), care știu adevărul gol-goluț despre alegerile din 2009, așa cum au fost ele duse la „bun sfârșit”.