O escapadă pentru liniștea USL
În urmă cu șase ani când domnul Victor Ponta, în calitate de deputat, încerca să-l salveze pe Adrian Năstase de percheziția din Zambaccian, l-am întrebat insistent, într-o convorbire telefonică, de ce încearcă să blocheze solicitarea procurorilor, deși legal aceasta trebuia să ajungă de îndată la judecata parlamentarilor. Mi-a răspuns atunci iritat că pentru a purta această discuție mi-ar trebui patru ani de drept, un master și un doctorat.
Ca să nu mai vorbim că de masteratul și de doctoratul domnului Ponta ne-am cam lămurit între timp, la vremea respectivă se pare că pe studiile aprofundate în drept ale deputatului, acum și premier, Comisia Europeană nu a pus prea mare preț de vreme ce în raportul de țară a remarcat încercările politicului, în speță parlamentul, de a bloca justiția.
La șase ani de la această întâmplare, tensiunea pe relația cu Bruxellesul revine la cotele din 2006, dacă nu chiar la un nivel mai ridicat. Și de această dată contribuția domnului Victor Ponta este una substanțială. Ca un făcut, exact în această perioadă Comisia Europeană trebuie să prezinte raportul de monitorizare în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare de care depinde aderarea României la Schengen față de care Olanda are cele mai mari rezerve. În urmă cu șase ani, aceeași Olanda încerca să amâne aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, invocând problemele pe care țara noastră le are cu respectarea statului de drept.
Ca și atunci, Victor Ponta țipă acum ca din gură de șarpe că Europa a fost dezinformată de Traian Băsescu, Monica Macovei și gașca PDL. S-a urcat în avionul către Bruxelles, făcându-se că nu înțelege ce au spus de două săptămâni Angela Merkel, Viviane Reding și chiar fratele său politic Martin Schulz. Ponta a redus totul la jocul politic din jurul suspendării/demiterii lui Traian Băsescu și a încercat să dreagă busuiocul fluturând decizia Curții Constituționale care i-ar da o mână de ajutor președintelui suspendat.
A fost suficientă însă escapada premierului la Bruxelles? Probabil că nu. Suspendarea lui Băsescu este poate singurul lucru pe care îl poate explica. E o decizie politică, în cadru constituțional, pe care poporul o poate corecta prin vot. Din acest motiv, de exemplu, în 2007, când același Traian Băsescu a fost trimis în fața românilor, aspectul nici măcar nu a fost consemnat în raportul de țară.
Cu siguranță însă nu vor fi trecute cu vederea alte decizii politice ale USL luate în ultimele două săptămâni și care au stârnit îngrijorare la Bruxelles: ordonanțe de urgență în cascadă pentru a reduce atribuțiile Curții Constituționale, subordonarea unor instituții cum ar fi Monitorul Oficial sau Inspectoratul de stat în construcții pentru a-i rezolva dosarul lui Adrian Năstase, invalidarea de către Parlament a unei decizii decizii definitive a instanței în cazul celor doi incompatibili Sergiu Andon și Florin Pâslaru, schimbarea Avocatului poporului, singurul care putea cenzura activitatea guvernului în cazul emiterii ordonanțelor de urgență, încălcarea Regulamentelor Parlamentului pentru revocarea președinților Senatului și Camerei Deputaților, prin ignorarea unor decizii ale Curții Constituționale și, de această dată, ultima pe listă modificarea prin ordonanță a legii referendumului astfel încât să evite un eventual verdict nefavorabil al CCR.
În urmă cu o săptămână, scriam că blitzkrieg-ul instituțional declanșat de USL nu va rămâne fără efecte, iar acest lucru se va vedea în evaluarea pe MCV de care depinde și aderarea României la Schengen. Comisarul european pe justiție Viviane Reding a fost cât se poate de explicită pe această temă: acțiunile Guvernului de la București din ultimele zile amenință șansele României de a adera la spațiul Schengen și ar putea amâna integrarea deplină în UE. Mai mult, Comisia Europeană se va reuni săptămâna viitoare să analizeze situația din România.
Cu toate acestea, la finalul unei zile în care a admis în fața liderilor europeni că a făcut și greșeli și a susținut, din nou, preventiv, că-și asumă orice fel de evaluare prin care eventuale decizii luate în ultima perioadă nu ar respecta standardele europene, Victor Ponta băgat mizeria sub preș decretând în prime time că „suntem niște victime”.
Pentru moment, poate că ține. Comisia Europeană nu este însă o Comisie antiplagiat, cum nici România nu este teza de doctorat a domnului Ponta. Iar până la urmă cineva tot își va da seama de asta.