E statuară.
A devenit un concept.
E femeia bărbată, cu voința oțelită, care frânge dușmanii cei răi. E femeia care exală fiori heliadești („Din sânul tău emană simțirea-egalității,/ Tot estrul care face din om un semizeu/ Și însuși eroismul, tăria libertății./ Pandora ești, dilecto, cu verul Prometeu”).
Aprigă femeie. Se ia de piept cu douăsprezece odată: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Olanda, Norvegia, Suedia, Statele Unite.
Ce mai vor și astea, prin ambasadorii lor? „(…) Suntem profund îngrijorați de integritatea sistemului judiciar românesc, care a fost zdruncinat de modificări imprevizibile care nu întăresc eforturile României de a consolida progresul în materie de justiție. Dimpotrivă, efectul cumulativ al acestor modificări prezintă riscul încetinirii luptei împotriva corupției și subminării independenței sistemului judiciar (…). Ordonanțele de urgență care par a fi în curs de discuție pot avea un impact negativ asupra independenței justiției românești, ceea ce ar slăbi încrederea cetățenilor și a partenerilor români în sistemul judiciar, dar și în guvernul României”.
O Miță Baston corcită cu Lady Macbeth: „Le recomand să se adreseze direct autorităților din țara din care fac parte, pentru că în nici un stat ambasadorii nu fac agenda primului ministru și eu nu o să permit acest lucru. Trebuie să arate respect pentru România (…)”.
Văzându cum PSD îngroapă țara, mă încearcă un sentiment de viguros optimism: Vasilica îi va face toate parastasele.