Operațiunea castrarea Noului Cod Penal

De unde a pornit totul? De fiecare dată când un Cod Penal iese din uz și intră altul în vigoare se pune o problemă simplă, dar care are un răspuns complex. Ce lege folosim azi, când avem un cod nou pentru inculpatul care a fost prins ieri, când era în vigoare vechiul cod? Răspunsul cinstit e unul singur: folosim noul cod sau vechiul cod în funcție de care lege îi este mai avantajoasă împricinatului. În termeni tehnici, acest procedeu este denumit aplicarea legii penale mai favorabile global. 

Cu mult înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, o întreagă armată de avocați care plătiți cu  sute mii de euro de la corupții care vor să scape și liberi și cu milioane furate în conturi au născut o altă teorie. Pentru ca infractorul să scape sigur de pușcărie, noul și vechiul cod trebuie amestecate, combinate și compilate în așa fel încât pe hârtie coruptul să fie condamnat, dar în fapt să primească o pedeapsă cu suspendare sau să ajungă la sfânta prescriere a faptelor (atunci când dosarul se închide fără o sentință). Adică au vrut să implementeze în lege zicala parafrazată: „Hoțul neînchis e om cinstit!”. În termeni de specialitate, procedura a fost denumită aplicarea legii penale mai favorabile pe instituții autonome.

Din toate informațiile reiese că de ani de zile celebrii avocați pe care îi vedem elucubrând în favoarea corupților au făcut propagandă pentru ca legea penală mai favorabilă să fie aplicată pe instituții autonome. Practic, au făcut o spălare de creier în masă a studenților de la facultățile de drept care mai apoi au ajuns judecători sau procurori. 

ACTUALITATE Dan Puric, mesaj pentru români de Anul Nou: „Stați în picioare și nu îngenuncheați decât în fața lui DUMNEZEU”

12:15

SPORT David Popovici, în top! Înotătorul român face parte dintre cei mai BUNI 10 sportivi din Balcani în 2024

12:00

Unul dintre cei care au promovat această idee este chiar fostul magistrat Victor Ponta, dar și procurorul general Tiberiu Nițu. Premierul a semnat cu propria mână pe un proiect de lege al cărui efect ar fi extraordinar pentru infractori. Spre exemplu, hoții de mașini, hoții de carduri ar putea fura în neștire deoarece automat ar primi pedepse mici grație noului Cod și nici nu ar putea primi un plus de pedeapsă pentru că judecătorul ar fi obligat să țină seamă și de vechiul Cod unde aplicarea sporului de pedeapsă era facultativă.

Unul din beneficiile noului Cod este acela că acum dacă ești infractor la prima abatere beneficiezi de clemență, dar dacă recidivezi sau comiți mai multe furturi la pedeapa de baza, să zicem de doi ani, primești automat un spor de șase luni. Exact acest mecanism vor Ponta, Nițu și ceilalți fani ai „instituțiilor autonome” să îl anuleze.

Practic, Nițu și Ponta, ca doi chirurgi nepricepuți și cu o dorință imensă ca pacientul (în cazul nostru lupta anticorupție) să moară, au întrat în sala de operație unde pe masă era bolnavul (Noul Cod Penal). Și în loc să opereze amigdalele bolnave (neclaritățile legate de începerea urmăririi penale și interceptări) au decis să castreze pacientul și eventual să îi facă și o mică lobotomie (adică aplicarea legii penale mai favorabile pe instituții autonome). Pacientul a fost însă salvat în ultimul moment de SMURD-ul sistemului judiciar și legal, Curtea Constituțională

Marii beneficiari ai legii penale mai favorabile aplicate pe instituții autonome ar fi corupții. Cei care utilizând rețele de influență, unele cu tentacule în sistemul judiciar, au reușit să-și amâne 5,6 sau 8 ani dosarele. După noul Cod, pedepsele de care erau pasibili s-au redus mult, dar a crescut timpul în care ei pot fi judecați definitiv. Asta nu era bine pentru că fuga lor de justiție devenea inutilă. Acesta era și cazul lui Dan Voiculescu care trebuia să fugă de sentința finală până în 2018. Dacă legea propusă de Ponta ar intra în vigoare și ar rămâne așa, atunci Voiculescu ar scăpa de dosar în decembrie anul acesta.

Într-un moment de rătăcire juridică și logică, un complet de judecători de la Curtea Supremă a fost de acord cu legea care favorizează infractorii. Neșansa celor care sperau să scape de pușcărie a fost Curtea Constituțională, care fără prea multe dezbateri a constatat că nu poți îndoi legea în așa hal încât infractorii să poată fura în liniște.

De remarcat este faptul că metoda instituțiilor autonome cea care favorizează infractorii este puternic susținută chiar de către procurorul general Tiberiu Nițu. Adică șeful procurorilor spune printre rânduri că el care trebuie să prindă infractorii este de acord ca ei să scape. Asta îmi aduce aminte de dosarele în care polițistul își sună prietenul interlop:

„O. : Auzi?

A.G.A: Da.

O:  Auzi?

A.G.A.: Da.

O: Uită-te pe geam, acuma, că acuma când am facut io aici, am trecut liniile de tren, de tramvai, am luat-o înainte, o pornit o mașina de gardă și vine spre tine.

A.G.A. : Da?

O. : Da. Erau vreo 4 în mașină, o Dacie.”