Orice țară poate avea un secol mai prost
Cum putem da așa-numitele „Legi ale Justiției” pe mâna unor parlamentari semianalfabeți, mulți ei înșiși mușterii ai Justiției, a căror unică performanță a fost de a-și fi mărit lefurile și de a-și fi asigurat pensii grase? N-am putea înlocui un Parlament supradimensionat și infernal de costititor – care, oricum, nu lucrează mai mult de două zile pe săptămână – cu un software mai ieftin? (Nu vă grăbiți să-mi dați răspunsul pe care mi l-ar da și ei: democrația costă!).
De ce defensivul, mioriticul #rezist?
De ce (ca să parafrazez un mare om politic) poporul acesta face mereu ceea ce trebuie numai după ce epuizează toate celelalte posibilități?
De frica cui, când încă nu se adunaseră nici zece mii de oameni în Piața Victoriei, suava doamnă ministru de Interne a „aruncat în luptă” jandarmii călări?
De ce la anul, în loc să ne bucurăm unii de alții, va trebui să ne tragem (ca echipa de baschet care nu mai câștigase un meci de o sută de ani) tricouri cu „Orice țară poate avea un secol mai prost”?