Papa Francisc a răspuns mereu, cu un firesc dezarmant: „Preocuparea pentru săraci există în Evanghelie și în tradiția Bisericii, nu e invenția comunismului și nu trebuie ideologizată, o preocupare care își are originea în Evanghelie, atestată deja în primele secole creștine, în scrierile primilor Părinți ai Bisericii (…) Când Biserica îndeamnă la învingerea
A-i ignora pe săraci- obișnuiește să spună – înseamnă a-l disprețui pe Dumnezeu.
Luni, la Roma, le-a vorbit funcționarilor din Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, cerându-le să lupte pentru „denaturalizarea sărăciei extreme” și „debirocratizarea foametei”.
A făcut și o memorabilă radiografie și o a hipercomunicării care împietrește inimile: „Excesul de informație de care dispunem generează gradual
Întrebat, în noiembrie anul trecut, într-un interviu cu un ziar olandez, ce îi lipsește, Suveranul Pontif a răspuns: „strada”. E motivul pentru care a refuzat impresionantul apartament papal, părându-i-se ca „o pâlnie în sens invers, adică mare, dar cu o ușă mică”. Temându-se că l-ar izola, a preferat să se stabilească într-un apartament din Casa Sfânta Marta.
„Viața ca știre” și „pâlnia în sens invers” – două metafore îngemănate.