Papa – la credincioșii din Chile care și-au pierdut încrederea în Biserică

După un zbor de 16 ore, la bordul unui Boeing 777-200 ER ((Extended Range, cu autonomie extinsă) – care a început azi dimineață la ora 8.55, se va încheia la ora locală 20.10 (1.10, ora României) și în cursul căruia, la un moment dat, va survola și Argentina natală – Suveranul Pontif se va retrage la Nunțiatură (Ambasada Vaticanului), fiindcă de mâine dimineață la 8 îl așeaptă un program extrem de încărcat.  
În avion (așa cum a transmis pe la ora prânzului marele vaticanist Andrea Tornielli, aflat printre cei care îl însoțește), Papa a salutat fiecare jurnalist în parte, conform obiceiului, și le-a împărțit fotografia cu băiatul din Nagasaki (1945) care își cară în spinare, spre crematoriu, fratele mort. Imaginea aceasta, pe care am afișat-o pe 1 ianuarie, de Ziua Mondială a Păcii, îl urmărește de multă vreme pe Suveranul Pontif. Cineva din grupul presei l-a întrebat dacă se teme de un război nuclear. „Da”, a răspuns, „mi-e cu adevărat frică. Suntem la limită, e nevoie doar de un accident. Nu putem admite ca situația s-o ia razna. Trebuie să distrugem armele nucleare”.

„Pace”, „unitate”, „speranță” sunt mesajele cu care Francisc va sosi în relativ stabila, relativ prospera Republică Chile (care păstrează însă polarizarea socială specifică Americii Latine). Cum va fi primit de cei 84 la sută dintre chilieni care se declară catolici rămâne de văzut.

Vineri, unul dintre atacurile unor grupări anarhiste asupra celor patru biserici catolice s-a petrecut foarte aproape de Nunțiatura unde va fi cazat Papa. Ministerul de Interne a anunțat măsuri de securitate sporite, dar nici unul dintre atacatori n-am fost încă prins.
Nu doar cocteliurile Molotov, ci și protestele amenință traseul Sanctității Sale. Oricum, atmosfera pare a fi la fel de tensionată ca în urmă cu treizeci de ani, când Papa Ioan Paul al II-lea își desfășura vizita pastorală în plină dictatură a lui Pinochet.

Reprezentanții credincioșilor din dieceza Osorno (oraș sudic, situat la aproape 1000 de kilometri de Capitală) au amenințat că vor veni la Santiago, profund nemulțumiți de numirea, în martie 2015, a episcopului Juan Barros. Oamenii l-au acuzat de la bun început pe monseniorul Barros că acoperă un preot acuzat de abuzuri sexuale împotriva unor minori. E vorba despre scandalul  Karadima (numele preotului pedofil, care în urmă cu trei ani era octogenar și fusese mentorul lui Juan Barros). Cei din Osorno nu uită că, în timpul manifestațiilor din 2015, Papa Francisc a refuzat să renunțe la numirea episcopului, argumentând cu inexistența dovezilor că dovezilor că acesta ar fi avut cunoștință despre apucăturile părintelui Karadima.

Cazul Kadima și altele de aceeași sorginte reprezintă doar o parte dintre motivele pentru care catolicismul în Chile și-a pierdut din încrederea pe care o câștigase în vremea dictaturii. Se mai adaugă problema divorțurilor, care la presiunile Bisericii, sunt foarte greu de obținut, și problema avorturilor, care sunt încă interzise de lege, cu trei excepții – când sarcina pune în pericol viața femeii, când fetusul nu e viabil și când viitorul copil e rezultatul unui viol.

Papa Francisc, în stilul său deschis, va trebui să răspundă la multe întrebări.