Papa Negru. Obediența cadaverică

S-a spus că, fiind de sute de ani oamenii cei mai influenți de pe pământ, iezuiții controlează tot, de-a valma: serviciile secrete – de la CIA la Mossad și FSB  – francmasoneria, sistemul bancar, sistemul solar, corporațiile, CFR-ul (nu Căile Ferate Române, din păcate, ci Council on Foreign Relations), aflându-se  pe mână cu Illuminati (organizația secretă a unor mișunători diabolici, cu care se sperie între ei proiectanții de teorii ale conspirației).

Iezuiții sunt, pur și simplu, cel mai mare ordin religios din Biserica Romano-Catolică, fondat în 1540 de bascul Ignatiu de Loyola și companionii săi. Sanctificat în 1622, statuia lui – cu o carte în mână – e așezată în biserica Sfântului Petru din Vatican (pe pagina din stânga a cărții e săpată deviza ordinului: Ad majorem Dei gloriam, „Pentru cea mai mare slavă a lui Dumnezeu”).

Un ordin de misionari, care a avut mereu o disciplină cazonă, o ierarhie riguroasă și s-a înconjurat de o aură de mister – foarte învățații săi membri făcând oficiul de consilieri și duhovnici ai mai marilor lumii. Porecliți, din pricina aceasta, „Politicienii lui Dumnezeu”, au depus încă de la înființare un legământ de obiediență oarbă față de Papă. Cu toate acestea, nu toți Papii i-au dorit în prejmă, existând destule perioade în istorie când au fost interziși, marginalizați, masacrați.

Aceeași obediență absolută o manifestă iezuiții și față de conducătorul lor, așa-numita „obediență cadaverică”. În fața Superiorului General, ca reprezentant al dreptului divin pe pământ, membrii Companiei lui Isus își taie propria voință, lăsându-se purtați de voința lui. E motivul pentru care Generalul iezuiților a primit porecla de Papă Negru. Chiar alegerea lui – pe viață – o calchiază pe cea din conclavul Vaticanului.  

Admirați pentru austeritatea și cultura lor, polemiști iscusiți, unii de-a dreptul maeștri ai sofismului, mereu sumbri și înveșmântați în negru, iezuiții nu acceptau în trecut ranguri în înaltul cler catolic. Nici acum nu o fac fără rezerve.

Jorge Mario Bergoglio este iezuit. Poate că asta e șansa lui de a-și duce reformele până la capăt.