Patriarhul Noii Rome la Roma: „Încă există speranță”

Cel mai ecumenic dintre Patriarhii Ecumenici se află de marți la Roma și va rămâne până mâine (ziua în care își va întâlni și prietenul, pe Papa Francisc.

Apropierea dintre Patriarh și Papă – nu de întreaga creștinătate schismatică văzută cu ochi buni – e povestea unui vis care nu va fi împlinit probabil niciodată: unirea Bisericilor.

Bartolomeul Întâiul a participat, în martie 2013, la Liturghia de inaugurare a pontificatului Papei Francisc, iar în anul următor Suveranul Pontif i-a făcut o vizită în Fanar. De atunci s-au întâlnit de multe ori și au comunicat în permanență.

„Mi-a fost tot timpul limpede că împărtășim preocupări și priorități cu fratele nostru, Papa Francisc. Amândoi urmărim calea spre unitatea dintre discipolii lui Hristos, ca răspuns la rugăciunea lui Hristos Însuși ca discipolii Săi . Amândoi suntem preocupați de consecințele nedreptății sociale, tot mai răspândită, fiindcă e tot mai ignorată porunca socială a Evangheliei. Împreună insistăm asupra gravității păcatului de a polua și a distruge mediul, darul sfânt și prețios oferit de Dumnezeu omenirii (…). Relația noastră nu are cum să nu includă granițele canonice și teologice dintre Bisericile noastre, marcate și modelate de un întreg mileniu de diviziune. Totuși, raportul meu cu Papa Francisc este caracterizat și de o dimensiune personală, care are un rol vital pe calea reconcilierii Bisericilor noastre. Ne-am întâlnit oficial în diferite circumstanțe, de exemplu la Ierusalim și la Istanbul, dar și în mod mai puțin oficial în multe alte ocazii – în Casa Santa Marta și la Assisi. Am publicat diferite declarații comune pe mai multe teme, cum este protejarea creației, și am făcut împreună și gesturi concrete de solidaritate față de cei săraci și asupriți, ca de exemplu față de refugiații din insula greacă Lesbos sau față de creștinii persecutați în Orientul Mijlociu”, mărturisea cel al cărui titlu ecleziastic sună așa: „Arhiepiscop de Constantinopol, Noua Romă și patriarh ecumenic”.

Miercuri, în basilica Celor doisprezece sfinți apostoli din centrul Romei, Bartolomeu a rostit o tulburătoare omilie, în spiritul său sobornicesc:

„(…) Relația și comuniunea ne fac să mergem împreună ca să vorbim lumii. Să spunem lumii de astăzi, chinuită de teribile nedreptăți, de fundamentalisme religioase, economice, sociale, de o exploatare nesăbuită a resurselor mediului natural în favoarea câtorva și în dauna multora, că încă există speranță (…). Pentru aceasta am venit din Biserica din Orient ca să ne uimim de Biserica din Occident. Putem trăi acest sentiment ori de câte ori avem posibilitatea de a ne afla cu fratele nostru episcop de Roma, dar și atunci când îi întâlnim pe fiecare dintre voi (…). Putem vorbi, putem dialoga, fără să ne închistăm în atitudini defensive sau, mai rău, în suspiciuni, dar și fără a elimina nimic din conștiința fidelității față de Bisericile noastre”.

Mâine, la Vatican, Patriarhul Ecumenic va rosti o dizertație cu titlul „O agendă creștină pentru binele comun”.