Ponta: „Ori Crin, ori nimeni de la PNL”

Două lucruri s-au întâmplat sâmbătă seara, care merită comentate, în ordinea aceasta: o intervenție, pe un post tv, a seniorului liberal Mircea Ionescu Quintus, în contextul unei emisiuni obișnuite, cu nervi, isterii și lipsă de educație manifestă; apoi, precizarea făcută de premier că PSD nu susține un penelist la președinție, ci pe Crin Antonescu.

Auzindu-l pe Quintus, în dialog cu un tânăr pedelist, cam nepregătit – dar probabil de jurnă, în apărarea partidului – am avut, pentru o clipă, senzația că politica noastră necioplită a împlinit cei șapte ani de-acasă. Perfect lucid, cu bine cunoscuta-i undă de umor și, mai ales, fără grosolănii inepte, seniorul l-a pus pe tânăr în dificultate. Surprinzător, ca o părere generală, și tânărul politician, la rândul său, a marșat în aceeași notă, discuția având o conotație de decență și bun simț.

Dincolo de faptul că fostul președinte liberal este cel care l-a susținut și impus pe Antonescu la președinția partidului, sprijin acordat în continuare, nu am distins în declarațiile sale nicio o nuanță de parti pris găunos.

Quintus a spus lucrurilor pe nume cu echilibru și demnitate. Anume că: „Nu se poate exprima Dan Radu Rușanu în PNL în sensul excluderii lui Tăriceanu din partid. Călin Popescu a fost liderul acestui partid”. Sau „Nu cred că asta e preocuparea principală în partid, ca Traian Băsescu să fie demis – președintelui să-i dea Dumnezeu sănătate, să-și ducă treaba, încă doi ani câți mai sunt, la bun sfârșit – în guvern sunt altele de făcut!”. Un alt exemplu: „Eu cred că după discuțiile care vor avea loc în PNL, diferendul dintre Tăriceanu și Antonescu se va stinge”. „E prea devreme să discutăm acum despre ce va fi în 2014. Ca să nu mai vorbim că au fost luate niște decizii în privința candidatului USL la președinție. Rămâne de văzut care va fi evoluția lucrurilor”.

Lucid, echilibrat, fără arțag și fără isterii mărunte. Am înțeles, o dată în plus, cât de jos a alunecat discursul și dialogul politic, astăzi, ațâțat de terți, și cât de departe au rămas timpurile în care Quintus – cu toate păcatele sale vechi – venea la tribuna Senatului pentru a-și pune la punct adversarii politici, doar printr-un catren inteligent și hazos.

În ceea ce privește declarația lui Ponta, lucrurile mi se par, oarecum, neclare. Între altele, premierul a făcut următoarea precizare: „Nu susțin un penelist la președinție, ci pe Crin Antonescu. USL nu s-a angajat să susțină un candidat liberal la alegerile prezidențiale din 2014, ci pe Crin Antonescu„.

Sigur, această declarație vine ca un răspuns dat propunerii lui Tăriceanu, care cere noi alegeri în partid pentru desemnarea unui prezidențiabil PNL, căruia, de altfel, i-a răspuns și Antonescu, sugerând că este de acord cu alegerile „primare”, dar acum, și nu în 2014.

În ce constă neclaritatea: dacă în 2014, din „n” motive – erodare a imaginii prin susținerea unei guvernări neperformante, „revoluții” în PNL, scindare, scandal în USL, apariția unor prezidențiabili puternici, independenți sau susținuți de opoziție etc -, Crin Antonescu pierde viteză și încredere, USL o ține gaia-mațu cu susținerea sa, la infinit, indiferent de consecințe?

Și, doi, dacă PSD își ia seama, înregistrând căderea în sondaje a lui Crin, atunci ce face Ponta, el nesusținând un alt liberal, ci doar pe Antonescu? Propune un pesedist pentru prezidențiale? Se autopropune? Oare Victor Ponta a fost susținut pentru funcția de premier doar de Crin Antonescu, nu de întreg PNL-ul?

Și atunci?