Ponta și Băsescu o rup pe Schengen Shake
Asistăm, de câteva săptămâni, la un dialog al surzilor între președinte și premier, purtat peste gardul celor două instituții care, altfel, „colaborează exemplar”.
Vorba lui Victor Ponta: „Că ne gratulăm noi, unul pe altul, cu diverse păreri, e una, dar nu pot spune că, din punct de vedere instituțional, vreunul dintre noi și-a încălcat atribuțiunile”. Perfect – cum s-ar spune, coabitarea merge brici și purceaua-i leșinată-n coteț.
E limpede că fiecare dintre cei doi încearcă să ne convingă, în avans, de propria nevinovăție în cazul unui nou eșec – altfel previzibil – legat de aderarea României la Schengen.
De mai bine de o lună, de când președintele a refuzat să semneze scrisoarea lui Ponta, prin care Bucureștiul cerea UE liber acces în Schengen, premierul a devenit mai implicat decât Traian Băsescu în acest demers. Ca o dovadă de necontestat a faptului că se luptă, pe viață și pe moarte, pentru cauză, Ponta a „atacat” Franța, a „lovit” în Danemarca, a negociat cu Barroso susținerea de către președintele Comisiei, a scrisorii amintite.
De partea cealaltă, Traian Băsescu le „scrie” liderilor puterii că nu e suficient să te implici în multiple negocieri la vârf, descărcând în Europa un munte de promisiuni, dacă acasă schimbi limbajul și permanentizezi compromisuri inutile. Între acestea: menținerea în guvern a unor miniștri cu probleme la dosar și prelungirea interimatelor, implicit a instabilității la șefia parchetelor. Astfel de greșeli, spune președintele, vor genera noi nemulțumiri la nivel european, argumente în plus pentru încă o amânare a aderării, dacă aceasta va fi supusă la vot în cadrul Consiliului JAI, din martie.
Mai mult, președintele a folosit perspectiva votului în Consiliul „Justiție și Afaceri Interne” ca pe un argument-limită în încercarea de a-l determina pe premier să-și facă ordine în guvern și să renunțe la compromisuri. „L-am asigurat pe Ponta că, dacă îmi trimite în noaptea asta o propunere de revocare, pe Fenechiu nu-l va mai prinde răsăritul soarelui ministru”, a promis Băsescu.
Înțelegând că, dincolo de orgoliile personale, președintele e îndreptățit să atragă atenția asupra faptului că organismele europene vor interpreta menținerea pe funcții a unor miniștri cu probleme, drept „subordonare a intereselor statului, intereselor de partid, de către USL”, Victor Ponta a încearcat să se lepede de păcat, folosind un tertip meschin: „De fapt, președintele este cel care a semnat decretul de numire a lui Fenechiu pe funcție”, a spus el.
Minciuna măruntă și lipsită de fair-play n-a făcut decât să-l scoată din minți pe Băsescu, provocându-l să revină la vechiul său limbaj belicos și neproductiv.
„Ceea ce fac ei nu are nimic comun cu interesele României și nu vor reuși la nesfârașit să acopere cu prezența la televiziuni, modul cum nu își servesc țara”, a spus președintele.
„Remarc că Traian Băsescu este primul care nu vrea să intrăm în Schengen, și care transmite UE noi argumente în acest sens”, i-a răspus premierul.
Ei, așa da. Coabitarea funcționează nemilos și isteric, ca într-un veritabil Harlem Shake al interesului național.