Pot să votez un țigan la președinția României

Spuneam în acel articol, comentând cazul Mircea Băsescu – Bercea Mondial: „Cea mai neplăcută situație de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a țiganilor autori de infracțiuni pe bandă rulantă în Franța cu românii. M-am străduit cât am putut să explic că acești țigani hoți, cerșetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internațională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă față întreaga Europă, nu România de una singură”.

Romani Criss consideră că am comis astfel o discriminare asupra țiganilor din România.

Întrucât ia amploare în Europa în clipa de față un curent de extremă dreaptă cu accente puternice de rasism și xenofobie, întrucât această tendință poate atinge și România, pe fondul naționalismului întrebuințat în campania pentru prezidențiale, mă simt dator să fac niște precizări.

ACTUALITATE Clotilde Armand s-a prezentat la Parlament, pentru preluarea mandatului. Potrivit deciziei ANI, fosta primăriță a fost declarată INCOMPATIBILĂ

16:05

INFRASTRUCTURĂ Sorin GRINDEANU anunță noi tronsoane de autostradă finalizate/ „Vom deschide circulația pe încă 21 de km din A7, între Dumbrava și Mizil”

15:53

Nu am cum să nu fiu de părere că țiganii reprezintă o problemă pentru România. Vreme de secole, ei au trăit soarta negrilor din Statele Unite, ca sclavi lipsiți, practic, de orice drepturi. După eliberarea lor, acum un veac și jumătate, statul român nu a făcut mai nimic, vreme de decenii, pentru integrarea acestei etnii defavorizate în societatea românească.

Marginalizați, săraci, needucați, instabili, țiganii și-au fabricat în replică un mod de viață paralel cu statul, bazat pe o cultură a fărădelegii. Pentru mulți, prea mulți dintre ei, furtul, escrocheria, evaziunea fiscală totală, violența, cerșetoria, îmbogățirea pe căi obscure, ilicite  au devenit valori  aducătoare de „respect” printre ai lor, de relații la niveluri înalte în politica și administrația românească, gata de a fi și „exportate” în Occident.

Cum altfel decât prin conlucrarea între cultura internațională a fărădelegii în etnia româ și cultura națională a corupției în etnia română s-ar fi putut umple România de oribilele palate- pagodă, cu herghelii de limuzine și gipuri în jur? (Aștept să fiu reclamat la CNCD pentru expresia „cultura națională a corupției în etnia română”).

Ce altceva reprezintă scandalul Bercea Mondial -fratele șefului statului decât coroana aceștei cârdășii? Sau faptul că un fost șef al Poliției Române este acum avocatul lui Bercea?

Firește că există țigani cât se poate de cinstiți și muncitori, care nu aderă la cultura fărădelegii, cum există și români necorupți. N-am gândit și n-aș putea gândi vreodată că românul e a priori bun și frumos, iar țiganul – rău și urât. N-aș avea nicio problemă să votez un țigan pentru președinția României, dacă aș considera că are calități pentru această funcție. Discriminarea rasială e, în primul rând, o dovadă de prostie  și/sau ticăloșie, un fault logic de tipul argumentum ad hominem: adevărul sau falsul, minciuna sau sinceritatea, bunătatea sau răutatea,  inteligența sau imbecilitatea n-au nicio legătură cu culoarea pielii sau forma nasului.

Nu sunt mândru că sunt român din sculare în culcare. Sunt mândru că sunt român când machidoanca Simona Halep joacă superb în văzul lumii întregi, mi-e rușine că sunt român când președintele și premierul țării mele se porcăiesc „ca la ușa cortului” în văzul lumii întregi.

Prin urmare: nu am dorit nicio clipă să-i situez pe țigani în afara cetățeniei române. Ei sunt altă etnie decât românii, acesta este un adevăr antropologic, și se și definesc ei înșiși ca atare, beneficind de drepturi minoritare speciale.

Așa cum s-a putut constata de-a lungul deceniilor de când fac gazetărie, n-am practicat niciodată discriminarea în criticile la adresa concetățenilor mei, am fost cât am putut de dur și exact cu etnicii români, dar nu m-am autocenzurat când a fost vorba de maghiari, evrei, germani sau țigani.

Nu avem voie să aruncăm în cârca unei minorități toate urâțeniile din România și să ne scoatem noi, majoritarii, basma curată. Suntem cu toții răspunzători, ca stat și ca națiune, pentru problema țigănească. Soluțiile ei sunt educația, integrarea, asistența socială, toleranța și, când altfel nu se poate, aplicarea fermă a legii, una pentru toți.

Dar a te face că această problemă nu există, doar ca să nu fii acuzat de discriminare sau altă „incorectitudine politică”,  înseamnă o lașitate intelectuală pe care nu o va obține de la sussemnatul niciun Consiliu Antidiscriminare.