Premierul Ungariei, primul oaspete în „statul-națiune al poporului evreu” – Israel

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ajuns ieri în Israel, pentru o vizită oficială care a început azi-dimineață, ca răspuns la vizita din iulie 2017 a omologului său Benjamin Netanyahu.

Spre deosebire de vizita premierului Vasilica Viorica Dăncilă,  care a trecut aproape neobservată, cu toate că aducea promisiunea mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, prezența lui Orban e marcată de relațiile frățești, de suflete-pereche iliberale, pe care acesta le are – vechi și bine cimentate – cu Netanyahu, precum și de relațiile strânse ale partidelor lor, Fidesz și Likud. Uniți în cuget și simțiri de același naționalism de coloratură xenofobă și de același populism dezlănțuit, cei doi lideri au și viziuni de politică externă asemănătoare și uneori coordonate – atitudinea politică ostilă față de Uniunea Europeană (care critică atât devierile prim ministrului de la Budapesta, cât și politica Ierusalimului față de palestinieni, în condițiile în care și unul și celălalt profită din plin de relațiile comerciale cu Bruxellesul și în mod special cu Germania). Prin intermediul Ungariei și al Grupului de la Vișegrad, Israelul lui Bibi încearcă să rupă consensul UE în chestiunile fierbinți pentru Israel (inclusiv Iranul). Amândoi, Orban și Netanyahu,. sunt „toboșarii vremurilor noi” ale lui Donald J. Trump. (Chiar dacă, la începutul mandatului acestuia la Casa Albă, Viktor Orban s-a simțit marginalizat, așteptând-se să fie măcar primul lider est-european primit la Washington, în semn de mulțumire pentru că îi susținuse candidatura, prin declarații apăsate și prin intermediul diasporei ungurești din Statele Unite. A fost extrem de nemulțumit când onoarea aceasta i s-a făcut președintelui României, Klaus Iohannis, în iunie 2017  – din păcate, momentul istoric, ca multe altele n-a fost fructificat).  

Întâmplarea face ca iliberalul Orban să fie martorul unei importante schimbări de paradigmă. Azi-noapte, Knessetul a aprobat (cu 62 de voturi pentru, 55 împotrivă și 4 abțineri) controversata lege a cetățeniei, de inspirație iliberală, în care lsraelul e definit ca „statul-națiune al poporului evreu”, Ierusalimul devenind capitala unică și indivizibilă a Israelului, ebraica – unica limbă oficială, dreptul la autodeterminare – exclusiv, iar coloniile evreiești o problemă de interes național. Binaționalismul (evreo-palestinian) dispare, după cum dispare și bilingvismul (respectiv limba arabă, care va fi folosită, în continuare, în administrație, acolo unde este cazul). Palestinienii primesc statutul de minoritate, iar soluția a două state de definitiv închisă. Demersul inițiat de partidul lui Netanyahu are un potențial exploziv în regiune.

Uniunea Europeană și-a exprimat deja îngrijorarea în legătură cu această nouă lege, dar Netanyahu are la Bruxelles susținători devotați – pe Viktor Orban și Grupul de la Vișegrad.