Președintele României se va strecura, fără vreo vorbă, spre Summitul NATO
Mi-e din ce în ce mai clar că președintele României, Klaus Iohannis, se va strecura spre summitul NATO de la Bruxelles fără să spună românilor un cuvânt, după ce ieri – într-una dintre cele mai dificile zile ale mandatului său – a evitat să-și privească conaționalii în ochi, trimițându-și purtătorul de cuvânt să anunțe demiterea Procurorului Șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Deși toți liderii lumii o fac, nu e prima oară când Președintele omite să ne pună în temă cu agenda întrunirii și cu poziția României, dacă a avut destul răgaz să citească, să priceapă și să formuleze vreuna. A profitat însă ca să-și umple două zile din agendă (de regulă, indecent de goală) cu evenimentele la care își va plimba costumul bine făcut. La sfârșit, e anunțată o „declarație de presă” – cu alte cuvinte, o informare searbădă (însăilare de idei călduțe), fără întrebări din partea jurnaliștilor.
Summitul NATO începe mâine la Bruxelles, în contextul unei deteriorări accentuate relației dintre aliații de pe cele două maluri ale Atlanticului.
Președintele Donald J. Trump a avut grijă să-și arunce buzduganul, cu câteva ziceri menite să-i neliniștească pe liderii europeni. Observația că aceștia „abuzează” de generozitatea Americii, care în 2017 a înregistrat o pierdere de 151 miliarde de dolari din comerțul cu Uniunea Europeană și că rămâne de departe cel mai important contributor la securitatea bătrânului continent nu e nouă, dar e repetată cu obstinație. Cea mai recentă declarație a fost făcută astăzi, chiar înaintea plecării spre Belgia. Trecând în revistă principalele obiective ale călătoriei în Europa (Summitul NATO, vizita în Marea Britanie și întâlnirea cu președintele Vladimir Putin în capitala Finlandei), a constatat cu voce tare: „Sincer, întrevederea cu Putin ar putea fi cea mai ușoară dintre toate. Cine s-ar fi gândit ?!”. În urechile omologilor săi europeni, asta nu sună bine deloc. La rândul lor, experții consideră că doar un summit de succes al Organizației poate constitui premisa unei poziționări de forță în fața liderului de la Kremlin.
De altfel, întrebat de repetate ori în ultima vreme cum îl definește pe președintele Putin – prieten sau dușman – Donald J. Trump a răspuns că, deocamdată, nu poate aprecia ferm, dar că, din punctul său de vedere, este mai degrabă un „competitor”. Această atitudine conciliantă a liderului de la Washington față de omologul său de la Moscova a stârnit îngrijorare în tabăra Democraților. Chuck Schumer, liderul minorității din Senat, s-a arătat foarte preocupat de faptul că Trump urmează, pe 16 iulie, să se afle în aceeași încăpere cu Putin, singuri, și că s-ar putea să să-i accepte acestuia din urmă orice fel de cerință.
Statistic vorbind, de la preluarea mandatului, președintele Statelor Unite a făcut mai multe declarații ostile la adresa cancelarului Angela Merkel decât la adresa președintelui Putin.
Revenind la președintele României și necunoscându-i intențiile, se poate prespune doar că se va concentra asupra subiectului apărării pe flancul estic, acolo unde amenințarea Rusiei lui Putin se desfășoară în toată complexitatea ei.