Faptele vorbesc de la sine. Duminică seara, când miilor de români din diaspora li s-au închis în nas, după ore de așteptare, ușile ambasadelor și consulatelor, fără să poată vota, MAE – ignorând Legea 370/2004 – a dat vina pe BEC, premierul prezidențiabil, Victor Ponta, pe o nedovedită fraudare a votului în 2009, la Paris, iar deputatul PSD Sebastian Ghiță, pe ambasadorii „băsiști”. Cozile lungi și protestele ad-hoc de la porțile unor reprezentanțe diplomatice românești au fost puse de dl Ponta pe seama „oamenilor aduși cu autobuzele, ca să blocheze secțiile”, teză preluată mai târziu de ministrul pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, care i-a numit „agitatori”, pe alegătorii supărați de la Viena și Paris.
Luni seara, după ce umilința îndurată de votanții din străinătate explodează pe rețelele de socializare, iar guvernanții sunt bombardați cu mărturii ce le contrazic teoriile, Victor Ponta participă la o ședință la MAE, la finalul căreia declară ritos: „Domnul ministru și echipa de conducere din MAE îmi garantează cu funcțiile lor că niciun cetățean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara secțiilor de vot. Pe 16 seara, dacă va exista un singur cetățean român care nu poate vota, toată echipa de conducere își va asuma responsabilitatea”. În realitate, garanția cu funcția este o bășcălie, deoarece, dacă dl Ponta va fi ales președinte, nu doar ministrul Titus Corlățean va trebui să demisioneze, ci întreg Cabinetul, pentru a se forma unul cu alt prim-ministru, în care actuala echipă de la MAE s-ar putea regăsi.
A doua zi, după o întâlnire cu reprezentanții BEC, dl Corlățean comunică ce măsuri a luat ca să nu-și piardă funcția: declarațiile pe propria răspundere vor putea fi descărcate de pe Internet, va fi suplimentat numărul de cabine de vot și ștampile, unde este cazul, iar personalul diplomatic va fi disponibil să completeze birourile secțiilor de votare. Niciun cuvânt despre înființarea de secții noi, în regiunile țărilor europene cu mari comunități de români.
Vineri, după întâlnirea cu ambasadorii, ministrul Corlățean continuă să susțină că nu are bază legală să mărească numărul secțiilor din străinătate și BEC ar fi dat o hătărâre în acest sens. BEC îl contrazice imediat, prezentând interpretarea sa și articolul de lege care arată, negru pe alb, competențele directe ale MAE. Prins cu minciuna, dl Corlățean se dă plin de bune intenții: nu vrea să-i bulverseze pe cetățeni, dar mai buna organizare și utilizare a logisticii va rezolva problema etc. La puțin timp, ambasadorul în Franța, Bogdan Mazuru, pune degetul pe rană: deciziile luate sunt insuficiente pentru Paris, care a avut în primul tur numărul maxim de cabine și ștampile. Precizând că se așteaptă la un număr mult mai mare de votanți, ambasadorul spune că e nevoie de o nouă secție sau de prelungirea programului alocat votării. După această ultimă declarație, MAE a intrat într-un „proces de evaluare consolidată”, din care nu a mai ieșit.
Din faptele enumerate mai sus se desprind două idei. Prima – guvernul minimalizează voit participarea, dorința de a vota și protestele românilor din diaspora. A doua, în directă legătură cu prima – guvernul evită din răsputeri înființarea a noi secții de votare, singura măsură care nu numai că le-ar permite tuturor doritorilor să voteze, ci i-ar și încuraja să meargă la urne. Aceasta este politica electorală a lui Victor Ponta, care și-a propus să câștige alegerile la diferență mare de Klaus Iohannis și nu vrea ca diaspora, de la care a primit 10-15 la sută din voturi, să-i strice scorul. Împiedicarea românilor din străinătate să voteze se dovedește, așadar, o acțiune premeditată, clocită la partid, pe care ministrul Corlățean o duce la îndeplinire. Singurul lucru pe care pesediștii nu l-au anticipat îl constituie protestele de stradă, dar văd că au găsit soluția: organizează contramanifestații și vorbesc de război civil. I-o fi concediat dl Ponta pe americani și și-a luat consilieri ruși?!