Proiectul Adelson-Netanyahu-Bannon pentru palestinieni: Cisiordania – la Iordania, Gaza – la Egipt, să se descurce sau să se scufunde

Unul dintre cele mai citate și mai plauzibile episoade e dialogul dintre Steve Bannon (fostul fost consilier prezidențial pentru Strategii Politice) și Roger Ailes (șef al Fox News până în 2016, când s-a alăturat campaniei lui Trump, decedat în mai anul trecut), în cadrul unei întâniri la care au participat autorul cărții, controversatul Paul Manafort (manager de campanie al lui Trump timp de aproape trei luni, aflat sub investigații in diverse dosare, printre care și cel privind campania electorală a actualului președinte) și alte două persoane:

„Steve Bannon, ajuns brusc printre cei mai puternici oameni din lume, a alergat până târziu. Era seara zilei de 3 ianuarie 2017 – ceva mai mult de două săptămâni până la inaugurare – și Bannon promisese să vină în Greenwich Village, la o mică cină aranjată de prieteni, să-l vadă pe Roger Ailes. Zăpada era amenințătoare și, un timp, cina a fost pusă sub semnul întrebării. Însă, la cei 76 de ani, Ailes – care a fost la fel de stupefiat ca toți ceilalți de victoria vechiului său prieten Donald Trump – a înțeles că îi predase torța dreptei lui Bannon. Fox News-ul lui Ailes, cu cele 1.5 miliarde în profituri anuale, dominase politicile republicane de două decenii. De-acum, Breitbart News-ul lui Bannon, cu  cele doar 1,5 milioane de dolari profituri anuale, va pretinde acest rol. Vreme de 30 de ani, Ailes – până de curând persoana cea mai puternică între conservatori – l-a tratat cu indulgență și l-a tolerat pe Trump, dar în cele din urmă Bannon și Breitbart l-au ales.
La 9.30, după ce s-a eliberat din Trump Tower, Bannon a ajuns în cele din urmă la cină, cu trei ore întârziere. Purtând un sacou neglijent, obișnuitele două tricouri și ținută militară de camuflaj, nebărbieritul, supraponderalul bărbat de 63 de ani a purces urgent la a-și descărca informațiile despre lumea pe care era pe cale să o ia în stăpânire.   

Ultima replică e o aluzie la legendara lipsă de concentrare a președintelui Trump, despre care cartea lui Wolff amintește în multe rânduri.