Protestele, niște „firicele de praf”

Cu aroganța consilierului din umbră al prim-ministrului și al președintelui Camerei Deputaților, condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare pentru trafic de influență, spălare de bani, luare de mită și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile ocupate, fost PDL-ist, actual PSD-ist, personaj considerat de mulți chiar toxic politic, Darius Vâlcov descria zilele trecute mișcările de protest din România ultimilor ani, ca simple „firicele de praf”, pentru a minimiza, simplist și jignitor importanța și impactul lor.

„Nu pot schimba drumul nostru spre a cuceri istoria pe care o merităm,” afirma Vâlcov.

Ireal, el vede România ca pe o cucerire de-a sa, prin PSD, ce va scrie istorie și una meritată.

Genul de personaj politic ce împrăștie șoapte, tranzacționează funcții, oferă contracte, Darius Vâlcov este politicianul descoperit în România anului 2015, nu doar cu un background de primar sau ministru al Finanțelor ci și – în urma unei anchete DNA – ca un mare iubitor de opere de artă. Potrivit rechizitoriului DNA, în urma perchezițiilor, anchetatorii i-au găsit ascunse lingouri de aur și peste 100 de tablouri achiziționate prin case celebre de licitație.

Cu dosarul încă în curs de judecată, în prime-time-ul unui post TV, acesta pare rupt de realitate, de istoria recentă. O manifestare, un sindrom, a celui care crede că deține puterea absolută! Ce uită acest personaj este că România, în ultimii ani, indiferent de conducerea politică, a reacționat pe stradă, prin proteste, prin vocea a mii de oameni, la derapajele politicienilor, la nemulțumirile sociale:

– Septembrie 2013, Roșia Montană. Zeci de mii de oameni protestează zile și săptămâni întregi împotriva decizie guvernului de a aviza pozitiv exploatarea minieră de la Roșia Montană. Proiectul guvernamental pică.

– Noiembrie 2015, Colectiv. Ca urmare a celei mai mari tragedii din istoria recentă a României și a protestele masive la adresa incompetenței și corupției endemice, la toate nivelurile statului, guvernul Ponta își dă demisia.

– Februarie 2017, Ordonanța 13. Coaliția majoritară PSD-ALDE & UDMR, prin guvernul Grindeanu și vocea ministrului Florin Iordache, anunță publicarea Ordonanței 13 privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea codului penal. Peste 600 de mii de oameni protestează în toată țara. Ordonanța este retrasă. La câteva luni distanță, guvernul este schimbat.

– August 2018. Diaspora. Circa 100.000 mii de oameni protestează în Piața Victoriei, cerând demisia guvernului Dăncilă. De această dată, guvernul nu cade, iar participanții sunt loviți, bruscați, gazați de forțele de ordine.

Mai sus, este dovada că suntem în era ‘firicelelor de praf’, mișcătoare și deranjante pentru ochiul politicianului care a promis pe ici pe colo, la case mai mici sau mai mari, un contract, o măslină, o gogoașă. Zeci de proteste, în București și în țară.

„Firicele de nisip” prin Europa

Zilele acestea, „firicele de nisip” similare au luat cu asalt, două capitale europene – Paris și Atena.

În Franța, mișcarea „Vestele galbene” a declanșat una dintre cele mai violente manifestații din ultimii ani, din cauza propunerii guvernului de a crește taxa pe benzină, dar și ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a francezilor, a standardelor de viață, a creșterii semnificative a decalajelor între cei săraci și bogați.

În Grecia, mii de cetățenii greci au mărșăluit joi seara pe străzile Atenei, în semn de omagiu pentru studentul ucis în urmă cu 10 ani de forțele de ordine. Tragedia s-a întâmplat în 2008, la câteva ore după desfășurarea unui protest care s-a soldat cu violențe masive. De-atunci, în fiecare an, atenieni au un motiv în plus de a protesta la adresa guvernului, a abuzurilor și a violențelor forțelor de ordine.

Protestele, unele pașnice, altele violente, sunt evenimente sociale născute din frustrarea cetățenilor că Statul, politicienii sau consilierii ascunși, cu îngâmfare și dispreț, nu guvernează pentru majoritate, ci pentru o minoritate – a lor, a prietenilor, a cunoscuților.

De la un protest pașnic, de nesupunere civică, până la unul cu violențe, pașii sunt puțini și pericolul e mare. A guverna prost (din culpă) este una și a guverna în mod ticălos (cu intenție) este alta. Iar în prezent, ticăloșia în România stă în incompetență și legi cu dedicație. De exemplu, mă întreb, în prag de Sărbători, de ce dorința de a grația? Pentru cine trebuie să vină Moșul cu o grațiere?

Sau vor doar să măsoare firicele de praf?