PSD, între 35 și 50 de procente – participare la vot

În urmă cu o săptămână, sociologul, apropiat garniturii din Kiseleff, ne surprindea cu următorul set de date: dacă duminică ar fi alegeri, PSD ar obține 33 de procente; PNL – 22 de procente; USR+PLUS – 21 de procente; ALDE – 10 procente. ProRomânia și PMP nu treceau pragul electoral.

E drept, rezultatele cu pricina au stârnit câteva reacții, unele dintre ele exclusiv amuzante, cum ar fi, de exemplu, aceea a vicepreședintelui PE Ioan Mircea Pașcu:

„Văd că profesorul Pieleanu dă USR + Cioloș că ar avea, nici mai mult, nici mai puțin decât… 21% în preferințele de vot ale românilor. (…) Hai, domnu” Pieleanu, fii generos, că nu dai de la matale, spune 25-27%, să nu fie păcat de eforturile băieților ăstora…”

Așa că, la exact o săptămână distanță, Marius Pieleanu a anunțat la RTV, rezultatele ultimului sondaj Avangarde: PSD – 34 de procente; PNL – 24 de procente; USR+PLUS – 13 procente (unde USR ar obține 10 procente, iar partidul lui Dacian Cioloș nu ar trece, de fapt, pragul electoral, obținând doar 3 procente); ProRomânia – 5 procente; PMP – 5 procente – aceste ultime două partide obținând un scor-surpriză, de prezentare în băncile parlamentare, spre deosebire de rezultatele de la tragerea de săptămâna trecută, când nici vorbă să fi mirosit vreo notă din parfumul succesului.

La final, sociologul a făcut precizarea că datele sunt bazate pe o prezență la urne de 35 de procente.

Reamintesc faptul că, în 2016, pe o participare la vot de aproximativ 39,5 la sută, PSD a obținut 45,5 la sută; PNL – 20 la sută; USR – 9 la sută; ALDE – 6 la sută, PMP – 5,5 la sută (procentajele au fost rotunjite).

Bine, și care e problema, o să mă întrebați. Iar eu o să vă spun că, în principiu, sunt două probleme pentru tandemul sociolog-partid.

Prima problemă ar fi unde au dispărut cele 8 procente primite cadou de Cioloș/PLUS, săptămâna trecută? Întrucât, dacă USR are constant (așa cum a fost măsurat și în alte sondaje) 10 procente, până la cele 21 ar mai rămâne 11, din care, Cioloș și compania mai au, pe săptămâna în curs, doar 3 procente.

După cum arată creșterile celorlalte partide, în ultimul Avangarde, am putea spune că procentele pierdute au fost împărțite cam așa: 1, la primărie (adică la PSD), care a ajuns de la 33 la 34 de procente; două la prefectură (adică la PNL), care a sărit, și el, de la 22 la 24 la sută; 5 la școlile de fete (ProRomânia și PMP), ca să sară pragul și demoazelele.

Dar cum să se risipească așa de iute amar de simpatizanți ai PLUS, în cele patru zări electorale, și asta chiar înainte să explodeze tărășenia cu proprietarii de drept ai partidului?!

Ca să nu mai vorbim despre motivele creșterii PMP, cu vreo două-trei procente în câteva zile, în condițiile în care singurul mișcător al partidului a rămas Eugen Tomac.

A doua problemă ar fi că Avangarde încearcă să ne convingă, chiar și în aceste condiții, în care dispar procente în Triunghiul Bermudelor politicii românești, că PSD stă formidabil în sondaje, aflându-se la 10 puncte procentuale înaintea PNL.

Așa o fi în sondajul „bazat pe o prezență la urne de 35 de procente”, luând de bună dispariția punctelor în PLUS. Dar să nu uităm că, dat fiind tumultul schimbărilor de tot felul și la toate nivelurile din: politică-justiție-finanțe-social, este foarte posibil ca, dacă mai există instinct de conservare în nație, procentul de participare la alegerile din 2020 să fie undeva la cel puțin 50 la sută.

În consecință, dacă luăm în calcul situația PSD, așa cum arată ea în ultimul Avangarde, pe o participare de 35 la sută (în care considerăm că electoratul fidel/captiv s-a comportat la fel de disciplinat, ca întotdeauna) și o vom transpune pe 50 la sută participare la vot, lucrurile nu mai arată la fel de bine pentru partid.

Adică, social-democrații din Kiseleff ar aduna 24 de procente, iar restul de 76 ar urma să fie împărțite între: ALDE (10 procente), UDMR (5-6 procente) și Opoziție, aceasta din urmă ajungând, undeva, la 60 la sută.

Situația ia în calcul următoarele posibilități: ca PSD să piardă/să fi pierdut deja un număr important de alegători dintre cei care au votat formațiunea în 2016 (6-8 procente, cel puțin, mergând către ProRomânia); este foarte posibil, de asemenea, ca ALDE și USR să fi înregistrat creșteri procentuale între 2 și 4 puncte față de 2016, așa cum arată sondajul (prin prezența activă a lui Tăriceanu, dar și a parlamentarilor Uniunii, în „activități” politice repetate).

Foarte importantă, de asemenea, este următoarea precizare: cu cât participarea la vot este mai mare, cu atât procentul înregistrat de Opoziție va fi mai mare (sociologii fiind de acord că majoritatea celor care au chiulit de la vot în 2016 nu erau, în principiu, susținători ai PSD, ci ai partidelor de opoziție).

Sigur, mai rămâne de văzut în ce fel vor ajunge la potou legile electorale. Până la parlamentare au rămas, aproape, doi ani.