Pușcăria salvează România?

„Dan Voiculescu, 5 ani cu executare, nu-i așa că sună tare? Dar 10 ani, cum sună? Atâția au trecut de când Voiculescu a făcut manevra de zeci de milioane de euro cu Institutul de Cercetări Alimentare […] Deci, a avut tot timpul să se bucure de roadele afacerii ICA. Și, la 70 de ani, ce pușcărie să mai facă? Reducere de pedeapsă, cursuri pentru colegii deținuți, mai meditezi, mai scrii pe blog […] Una peste alta, calculând rentabilitatea totală, dl. Voiculescu iese în câștig cu vârf și îndesat […] Un singur lucru poate fi cu adevărat important în acest caz: 1 miliard de euro, confiscare din averea marelui biznismen Voiculescu, întemeietorul de dinastie, ar începe să aducă a ceva numit dreptate”.

Iată că astăzi, chiar se întâmplă. Nu un miliard, dar confiscări masive din clădirile, terenurile și conturile marelui om. Asta s-ar putea să-i îngreuneze într-adevăr digestia cârnaților cu varză pe care i-a mâncat aseară în vreme ce se uita la postul său de televiziune, potrivit propriei declarații.

Simbolic vorbind, este al doilea moment istoric al Justiției după 1989, primul fiind încarcerarea lui Adrian Năstase. Fostul premier reprezenta Sistemul de dinainte de `89 și de după, în partea lui nomenclaturistă de Partid, în vreme ce Dan Voiculescu era reprezentantul celuilalt stâlp al Sistemului, Securitatea, cu pătura ei „aristocratică”, deținătoare de sume în valută aiuritoare pentru simplul cetățean. Să-l vezi pe intangibilul Voiculescu apăsat pe cap de polițist și băgat în mașina care-l duce la zdup lasă urme în conștientul și subconștientul acestei nații, chiar dacă aparatul său de propagandă mediatic își va face în continuare treaba, prezentându-l ca pe un martir al regimului Băsescu, în vreme ce Dom Profesor va scrie în pușcărie vol. II al Tratatului său privind înlocuirea TVA cu Taxa pe Tulburarea Armoniei Universale (chiar așa!), început tot acum vreo 10 ani, ca și hoția ICA.

Întemnițarea lui Voiculescu și mai ales începerea confiscării averii lui e un semnal ce poate să dea fiori tuturor cotoșmanilor cu agoniseli imense, crescute din pământ, din iarbă verde după `89, și care se mai află în libertate. Personajele acelea care te privesc din televizor cu ochi semiînchiși, de carnasier sătul, explicând ca la școala ajutătoare cum au făcut ei banii, cu inteligența lor capitalistă, deoarece „nu oricine e născut pentru afaceri, trebuie să ai fler…”.

Niște hoți ordinari, îmbogățiți în primul rând din furturi de la stat, din șantaj și escrocherii.

Sau poate că își vor vedea în continuare, netulburați, de goana după „cașcaval”. După condamnarea lui Năstase, sussemnatul credeam și speram că nu vor mai băga cotoșmanii laba până la umăr, se vor opri la cot. M-am înșelat, au continuat și mai abitir. Așa că singura soluție pentru această țară pare a fi transferarea unui număr impresionant de persoane pricopsite la răcoare. Pușcăria salvează România?

În ce mă privește, din punct de vedere pur personal, nu mă interesează introducerea în închisoare a lui Dan Voiculescu decât dacă mă gândesc la zicerea d-sale când a fost acuzat de turnătorie la Securitate: „În România socialistă, toți cetățenii au colaborat într-un fel sau altul cu Securitatea”. Încerca atunci dl. Voiculescu, procedeu inaccesibil Varanului, doar Sconcsului, să împroaște pe toată lumea cu mizerie, ca să nu se mai distingă mirosul său personal pestilențial. Acum, Justiția a stabilit că nici eu și nici alți cetățeni ai RSR nu suntem totuna cu dl. Voiculescu: d-sa are un statut special față de noi, cum l-a avut și înainte de `89, pe care îl consfințește pușcăria Rahova.