„România educată”, proiect de țară sau demagogie electorală?

De ce demagogie?

Pentru că președintele nu are competențe în domeniul educației, conform legii.

De acord, poate fi un exemplu, se poate implica, fiind cetățeanul cel mai reprezentativ. Ideea este generoasă și necesitatea unei revoluții (nu a unei reforme) în Învățământul românesc a fost prezentată și accentuată de numeroși înțelepți români și străini, care au evaluat cu rigurozitate problemele societății românești. Cea mai bună analiză mi s-a părut cea făcută de economistul șef al BNR, domnul Valentin Lazea. Așadar, o idee care prinde!

ACTUALITATE Cum se prepară șoriciul murat. Rețeta din bătrâni pe care puțini români o știu

16:31

POLITICĂ Nicolae Ciucă: „Să revină cele patru partide la masa negocierilor”/Gheorghe FLUTUR: „Să sunăm goarna”

16:26

A fost preluată de președinte. Foarte bine. A fost enunțată. Excelent. Dar ce poate, efectiv, să facă un președinte al României? Multe, dar nu poate revoluționa nici măcar reforma sistemul educațional. Poate veni cu câteva idei, enunțuri, dar atât. Bineînțeles, limitele acționale ale președintelui nu pot fi suplinite printr-un departament ce funcționează la nivelul Administrației Prezidențiale.

Un număr de angajați, pe poziții destul de înalte, un alt minister al Educației, dar care nu are nici o responsabilitate. Doar cea de a-i produce președintelui Marele proiect!

Oportunismul este evident, după ce timp de patru ani au fost mai importante vacanțele în Miami sau Maldive, vizitele de câte o săptămână în locuri pitorești, însoțit de doamna profesoară care a reușit să se sacrifice de pe altarul Educației și să fie alături Primului-ales. Totuși, trebuie să recunosc, au fost făcute și câteva sacrificii, pentru educație. Lungile drumuri săptămânale București-Sibiu și retur au avut un singur scop: menținerea nivelului ridicat de educație al elevilor din Sibiu, foarte important pentru o posibilă finanțare a achiziției unui nou imobil.

În plină campanie electorală, după ce a declarat cu mai bine de un an înainte intenția de candida din nou (de fapt, de a rămâne!) pentru prezidențiale. Un semnal ferm dat tuturor instituțiilor pentru a se implica.

Astfel, vom primi mâine un excelent document, care va însuma munca unor minți strălucite, care va avea efectul razelor gama asupra…

De ce? Pentru că în cei patru ani, președintele a reușit să antagonizeze instituții și cetățeni, să dezarticuleze orice șansă de compromis viabil și constructiv pentru România.

A reușit, printr-un slogan prea des și prea mult propagat, să îi înverșuneze pe cetățenii onești împotriva corupției. Dar nu a reușit nimic în ce privește eficientizarea și îndreptarea Justiției, a reușit să transfere responsabilitatea guvernării pe umerii unor persoane interpuse, în timp ce adevăratul responsabil poate trage toate sforile fără nicio răspundere legală, a reușit să corupă Justiția, astfel încât să se pronunțe pe spețele importante doar atunci când subiectul este propus pentru o funcție în stat. A permis slăbirea tuturor serviciilor de informații prin asocierea lor în lupta politică, a compromis instituția Președinției prin ieșirea în stradă la o manifestație anti-guvernamentală.

Așadar, o idee deosebit de importantă, un proiect de care România are cu adevărat nevoie, compromise, din păcate, de la lansare, de către cel ce vrea să îl folosească doar ca platformă electorală. O demonstrație evidentă și sfidătoare a modului în care se pot folosi instituțiile și angajații statului pentru a construi o campanie electorală. Poate că ar putea fi un moment în care cineva să se sesizeze privind structura Administrației Prezidențiale, respectarea atribuțiilor și a domeniilor de competență, costurile și cheltuielile justificate de la nivelul unei instituții importante a statului român!

Totuși, ce ar putea să facă Președintele? Ar putea să ofere „o șansă pentru România!” Pentru că după un an am descoperit că tot ce ar trebui să ne unească ne dezbină, hai să facem invers. Să recunoaștem că poate am fost sau suntem și noi tot ce urâm și ce condamnăm la celălalt. Să lăsăm piatra și să întindem mâna unul către altul! Să facem efortul de a ne accepta unii pe alții. Nu pentru mult. Doar până restabilim un nou început. În care toți vom respecta regulile, indiferent ce am făcut până acum. Amnistie politică și lustrație, la ceas aniversar!

În care fiecare își face datoria cu responsabilitate, corectitudine, independent. Un nou început, după ce îngropăm fără rețineri trecutul. Un nou început pentru care cei care au vinovăția evidentă în ochii celorlalți și ai propriei conștiințe se dau la o parte, chiar dacă justiția încă nu si-a spus cuvântul, deja întârziat. Un nou început cu un acord mai greu decât o fărâmă de buget, un acord pentru viitorul copiilor noștri, dar și pentru prezentul nostru.

Al construcției cinstite, cu respectarea strictă a legii. Și cu toate instituțiile la locul lor, puternice și eficiente. Iar începutul acestui nou prezent poate veni dintr-un singur loc! Voi dezamăgi pe unii, dar nu din piață, oricare ar fi ea. Prezentul și viitorul pot fi altfel, începând de aici, din sala prea mult goală, unde ar trebui să se întâlnească primii noștri aleși!

Doamne, ocrotește-i pe români!