Prima pagină » Puterea Gândului » Salvarea doctorului Oprea

Salvarea doctorului Oprea

Salvarea doctorului Oprea
Fostul vicepremier, Gabriel Oprea, contestă verdictul de plagiat dat de Consiliul CNATDCU. Dreptul omului, până la urmă, dacă așa o fi spunând legea.

”În 2000 am scris o lucrare de doctorat, respectând toate normele academice și legale în vigoare la momentul respectiv. Nici îndrumătorul meu de doctorat, nici comisia care a decis acordarea titlului, nici Universitatea București, nimeni nu a avut ceva de obiectat la lucrarea respectivă.

Repet, este vorba de anul 2000, când nu eram în politică, nu eram nici ministru, nici membru de partid, nici prefect și nici nu mă gândeam că voi urma un astfel de drum. Astăzi, la mai bine de 15 ani de când am susținut teza de doctorat, CNATDCU spune că aș fi plagiat în lucrarea respectivă. Nu știu dacă cei care au luat această decizie au verificat cu atenție care erau normele în vigoare acum 15 ani. La fel, nu știu dacă lucrarea a fost evaluată după normele și standardele de acum (diferite de cele din 2000) sau după standardele de atunci, pe care le-am respectat. Știu însă că anul trecut, Consiliului Național de Etică a spus în mod oficial că suspiciunile de plagiat nu se confirmă în cazul meu”, a postat Gabriel Oprea pe Facebook.

Dar ce spuneau, domnule Oprea, cu respect, normele academice în anul 2000? Că e voie la copiat? Că e voie ca lucrarea în discuție să înghită, pe nemestecate și fără ghilimele, zeci de pagini deja scrise și publicate de altul?

Vorba profesorului Marian Popescu, președintele Comisiei de Etică a Universității București, care nu s-a lăsat influențat de decizia superficială (ca să folosesc un eufemism), luată de Consiliului Național de Etică – controlat de ministrul Educației, colegul de guvern al lui Gabriel Oprea -, și i-a asigurat pe toți cei interesați de realitate și nu de fantasme pesediste, că avem de-a face cu un plagiat, „zeci de pagini fiind copiate integral”.

Poate că, în 2000, n-o fi specificat DEX-ul ce-i acela un plagiat, domnule ministru, dar noi știm, de la grădiniță, că nu-i frumos să iei din ghiozdănașul altuia și să pui în ghiozdănașul tău, chiar dacă e mai frumos colorat.

Cât privește amenințarea cu instanța, cred că e vorba despre o încercare de intimidare.

PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT PE PAGINA DE FACEBOOK – MARIAN SULTĂNOIU

Păi, e mai în măsură un complet de judecată să determine ce-i ăla plagiat, decât 35 de specialiști, membri ai Consiliului, care au luat decizia, în unanimitate, că, „da, e vorba de plagiat”, propunând, în consecință, ministrului Educației, retragerea titlului de doctor?!

Eu nu cred așa ceva, ci cred, mai degrabă, că Gabriel Oprea încearcă să tragă de timp până în toamnă, când speră ca PSD să formeze o nouă majoritate parlamentară, să-l pună la Educație pe obedientul Liviu Pop, care să desființeze, încă o dată, CNATDCU, la fel ca în 2012, în dosarul „Ponta-plagiat”, precum și toate celelalte organisme din învățământ, și pe toți profesorii cu demnitate, ca să instaleze în locul lor comisii năimite, care să le dea doctoratele înapoi, tuturor plagiatorilor, cu felicitări și aplauze.

Halal învățământ! Halal doctori!