Satul care nu se lasă cumpărat

Dacă boșii de la Chevron ar urmări, din birourile lor luxoase, Pungești tv live, probabil ar ridica, uimiți, din sprâncene: „Who the fuck knows what”s going on?” Parcă treaba era ca și rezolvată, aprobările luate, autoritățile cooperante, jandarmii la datorie, mașinăriile la fața locului, pregătite să înceapă explorarea subsolului după gazele de șist. Cine sunt oamenii ăia înșirați pe marginea drumului, de nu pot utilajele să treacă? Arată ca și cum în viața lor n-au avut asigurare medicală. Sunt bătrâni, știrbi, slabi, trecuți, foarte prost îmbrăcați și leșină la cea mai mică îmbrânceală. Nu le-ar fi mai bine să stea la casele lor, cu câteva mii de dolari (în fond, țara asta se vinde ieftin) în buzunare?  Cu siguranță le-ar fi mai bine, dar, din spusele localnicilor, Chevron n-a reușit să-l cumpere decât pe primarul pesedist al comunei – Mircea Vlase, dispărut în concediu – singurul care și-ar fi cedat pământul companiei, după ce, în luna martie, se declarase împotriva exploatării gazelor de șist pe teritoriul comunei. Restul sătenilor nu cedează, sunt gata să facă infarct pe baricade, ceea ce unui protestatar septuagenar i s-a și întâmplat.

Confruntarea de pe câmpurile comunei Siliștea, județul Vaslui este una disproporționată. Două sute de țărani din localitate, ajutați de organizații ecologiste, preoți și vecini încearcă să țin piept gigantului energetic Chevron și statului român, care au bătut palma pentru exploatarea gazelor de șist în mai multe zone din țară, o platformă de extracție de peste 20 000 de metri pătrați urmând să fie amplasată în perimetrul comunei vasluiene.

Dincolo de controversele legate de riscurile metodei de exploatare, de nevoia de gaze ieftine, de investitori și de locuri de muncă, rămâne o realitate simplă: guvernanții nu țin cont de voința comunităților locale, cele mai în măsură să decidă ce este mai bine pentru ele. Acest drept le este refuzat locuitorilor din Siliștea, dar și din alte 11 localități din județul Vaslui, ale căror consilii locale au luat hotărârea de a nu admite explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul lor.

Prefectul liberal al județului, Radu Renga, același care, astăzi, a trimis 200 de jandarmi împotriva celor 200 de răsculați, le-a atacat pe toate 11 în contencios administrativ, pe motiv că bogățiile solului și subsolului nu țin de competența unităților admnistrativ-teritoriale, iar consiliile și-au depășit atribuții. Oamenilor nu le-a mai rămas, atunci, decât să se pună în fața utilajelor grele. Și cine i-ar putea condamna?!

Ar trăi cineva liniștit la 650 de metri distanță de platforma de extracție, ar dormi liniștit când se zguduie neîncetat pământul sub el? Poate se mută, la Pugești, premierul și președintele cu familiile lor, instalându-i prefectului Renga, o gheretă, la intrare.

Nici Traian Băsescu, nici Victor Ponta nu au vorbit, astăzi, despre protestul din județul Vaslui, fiindcă pentru domniile lor acesta nu ar trebui să existe. Nu pot concepe că niște țărani săraci se pun de-a curmezișul unei „investiții strategice” și sperie investiorii. Țăranii aceștia care rezistă de trei zile pe câmp transmit politicienilor și companiilor un mesaj și anume că în țara asta cu multe lucruri bune de vânzare, nu chiar toți oamenii sunt de cumpărat.