Scheletele omului cu casa pe două străzi

Răspuns greșit. Dar sunteți pe-aproape, pe la Videle. Cel la care vă gândiți voi vorbea despre varză: „Am muncit pământul alături de părinții mei. Munceam tot timpul și părinții mă recompensau pentru munca pe care o făceam”.

Cel la care mă gândesc eu e varză. Acum un an spuneam că duce PSD-ul, cu mână fermă, într-o direcție pe care o așteaptă în plic. Între timp, biroul lui s-a umplut de plicuri, de-aia șerpuiește prin politică sâsâind lozinci contradictorii.

Acum îmi pare rău că l-am numit Iago de Telorman. L-am supra-apreciat.

Omul cu casa pe două străzi e din stirpea celor a căror voce e acoperită de foiala multelor schelete care le zornăie din dulapuri.

E deschis la orice – spuneam atunci, în urmă cu un an – cu condiția să nu fie închis.

Astăzi ia de după umeri veteranii de război, văduvele și persoanele cu dizabilități, jucând cotita cu guvernul tehno.  Trebuie să le arate pesediștilor că e tare pe felie, că și-a tăiat sforile, că pentru nimic în lume nu va face în iarnă, după alegeri,  un guvern de uniune națională cu liberalii, așa cum probabil i se va cere. Iar, dacă totuși îl va face, va fi bine făcut. Norocul lui că și la anul declarațiile publice îi vor fi acoperite de hohotele scheletelor, care se vor strica de râs.