Scoal”, nea Nicule, din morți, să ne dai servici la toți!

Am crezut că tehnocrații-s ăia care tac și fac. Na, că nu tac. Ne iau la trei păzește. Că cum putem trăi din vânat și săpat după rădăcini fără să plătim impozit? Că să luăm exemplu de la indieni, care-s săraci și mulți și tot știu să facă ceva pe 2 lei. Că, dacă ținem să prindă anestezia, să muncim și noi ceva. Că, dacă s-au dat smartfoane la tot poporu, ce aichiuul nostru mai vrem? E drept, mănâncă un pensionar pe zi cât tot tribul Pila Nguru într-o lună!

Te fac ăștia nostalgic la cap. Ajungi să oftezi după un guvern politic – o vorbă bună, o promisiune, o speranță, un desfăcător de bere. Unde ați văzut politicieni să zică: venim noi, ca să nu facem nimic! Alegeți-ne, că noi furăm mai mult!

Ni s-a luat de fabrici și uzine, am vrut capitalism de mol și de breichingniuz, avem capitalism de mol și de breichingniuz. Oaierless am vrut, oaierless avem.

Dacă s-ar scula Ceaușescu din morți să ne dea servici la toți, în primul rând că n-ar înțelege ce vorbim. Nici nu ne-ar recunoaște.  „Io sînt! Like! Șoimu patriei lu matale!”. Adevărul e că nici noi n-am mai recunoaște lopata.