Prima pagină » Puterea Gândului » Septembrie, Octombrie, Noiembrie… Roșu?

Septembrie, Octombrie, Noiembrie… Roșu?

Septembrie, Octombrie, Noiembrie... Roșu?
Parcă suntem în desene animate: „Vrei, domnule Tudose, să fii șeful PSD, că Ponta așa a zis!?". „Nu, în niciun caz nu mă interesează așa ceva!". Serios?

Ce să fi zis și premierul, confruntat cu așa întrebare, după așa o declarație ca a lui Ponta, „complet nevinovată”!? „Absolut!”, „Sigur că da!”, „Vezi bine!”, „Logic!”, „Mă bag!”, s.a.m.d…

Nu Victor Ponta trebuie să-l ungă președinte PSD pe Tudose, ci propriile lui performanțe la șefia guvernului. Ține barca pe val, stă cu fundul la vânt, o scoate din furtuna în care a-mpins-o „el capitan”, ca să-l arunce pe Grindeanu peste bord, bine, e președinte! Dacă nu, „minoritățile” îl mănâncă…

Tudose nu va fi președinte că vrea sau că nu vrea el. Tudose va fi președinte, pentru că, la un moment dat, PSD-ului îi va fi necesar un președinte. (Și cine, altul, ar putea fi?! Spuneți-mi, trei nume, afară de Iliescu, și mă dau bătut!).

De acum, orice greșeală va fi decontată de Liviu Dragnea; orice succes va intra în palmaresul lui Tudose. Altă alungare a premierului de la Victoria nu va mai exista, nici dacă și-ar cere-o el însuși. O atare mișcare nu l-ar îngropa pe Dragnea, ci partidul, pur și simplu.

Cum am mai scris, există câteva voci critice în partid, cam anemice și dezarticulate pentru a-i șubrezi soclul lui Drganea: Ivan o ține pe-a lui, cu „reformarea PSD din interior”, Ponta, gaia-mațu”, cu noul său partid, „fără vreo legătură cu Ivan”, neînțelegând, sărmanii, că n-au/nu mai au forță.

Paradoxul vine, totuși, din faptul că liderul, deși, obiectiv, e „greu de pensionat III”, pe sistem „n-ai cu cine, bă, n-ai cu cine, niște țărani!”, subiectiv începe să-și arate oarece slăbiciuni: își asume tot mai puține decizii la vârf, atât în executiv, cât și în viața de partid; oscilează cu niște măsuri, care, inițial, păreau „beton”; resuscitează, inopinat, un BPN aproape mort, ca să închidă gurile celor care l-au acuzat de crimă cu premeditare; anunță, de acolo de unde e el – ca la un miting de spiritism -, prin gura lui Neacșu, secretarul general al PSD, înlocuitorul său la șefia BPN, care, practic, vorbea cu ochii „întredeschiși”, că n-ar fi rău să înghețe sumele forfetare și pensiile speciale ale parlamentarilor, pentru că altfel ne-ar cuprinde un deficit monstru; că tocmai a aflat de, pe net, că Ponta și Ivan nu mai sunt membri de partid; că doar cu Grindeanu mai e-ncurcată, dar că mâine o descurcă el, la Timișoara, unde o să-l radă pe om de pe liste…

Cum s-ar spune, președintele s-a dat puțin la ralanti, accelerându-și doar dublura, cascadorul…

Păi, ce facem, că dacă s-o trezi și Neacșu, și-o pierde comunicare cu Dragnea, parcă vezi că ne trezim cu Codrin pe emisie-recepție, și atunci chiar că ne bagă ViVi, pe toți, în partidul lui: „Septembrie, Octombrie, Noiembrie roșu”…

„În septembrie voi lua o decizie legată de modul în care îmi desfășor activitatea politică, pentru că mai am încă trei ani și jumătate de deputat și pentru că, părerea mea și a celor cu care vorbesc, este că pot să am un cuvânt de spus în politică, în special încercând să-i aduc alături pe mine pe cei care, ca și mine, au votat PSD și ALDE, care acum sunt foarte dezamăgiți. (…) N-are legătură cu Ivan. Se pornește un start-up”, a pus el la A3.