Siria. Cine trage cuiul grenadelor vii

Kurzii – „grenadele cu cuiul tras” ale Orientului Mijlociu, cum i-a numit președintele ErdoÄŸan – au fost, în tragica lor istorie de popor fără țară, nu o dată subiectul înțelegerilor politice, obiectul unor represiuni brutale, dar și autorii unor atentate care au îngrozit lumea.

Popor de origine indoeuropeană, neam cu persanii – aproximativ 40 de milioane de suflete răspândite în Turcia, Siria, Irak și Iran – și-a șlefuit luptători neînfricați (nu doar bărbați, ci și femei – milițiile kurde fiind singurele care le admit în rândurile lor).

Spre deosebire de grupările jihadiste de mercenari care se războiesc în Siria și Irak, kurzii au onoarea celor care apără o cauză nobilă – visul de a-și întemeia un stat. Fără contribuția lor la sol, raidurile aeriene ale Coaliției anti-Daesh condusă de americani n-ar fi reușit să restrângă teritorial autointitulatul Stat Islamic. Nu armata irakiană, instruită și înarmată cu bani grei de Statele Unite și pusă pe fugă de escadroanele lui Abu Bakr al-Baghdadi, nici Armata Liberă Siriană (alcătuită din dezertorii lui Bashar al-Assad, lipsiți de experiență, incapabili să se organizeze), ci eroismul kurd a obținut victoriile împotriva Daesh.

Astăzi, aliații lor – Statele Unite, Germania, Franța, ale căror forțe speciale cooperează îndeaproape cu ei – sunt gata să se dezică de kurzi.

Vicepreședintele Biden, prezent miercuri într-o penibilă vizită la Ankara, i-a amenințat că, dacă nu se cară la est de Eufrat le va retrage sprijinul. Aceiași americani, ani la rând, când interesele le-o cereau, s-au prefăcut că nu observă legătura frățească dintre aripa militară a Partidului Demoicrat Kurd și organizația teroristă PKK. 
   
Cinismul marilor puteri e ca sudoarea hipopotamilor – are  culoarea sângelui.