Prima pagină » Puterea Gândului » Statul indolent și polițistul specialist

Statul indolent și polițistul specialist

Statul indolent și polițistul specialist
Despre orarul „de Alimentara" al „posturilor" de poliție din țara românească am scris încă de prin 2012 - 2013, pe când colindam patria, brazdă cu brazdă, scriind reportaj. Atunci am învățat, pe de rost, zecile de numere de „celular" ale „agenților" și șefilor de post. Aveai un necaz, îți crăpa vreunul țeasta, sunai la numărul lipit în geam și te prezentai. „Alo, eu am fost!".

„Alo, șefu”, trăți, vă salut, scuzați! Aveți vreo 10 minute libere, să dați pe la post, unde sunt eu sprijinit de ușă?”, vorbeam gâfâit, în telefon, prefăcându-mă agresat. „Alo! Da” cine ești dom”le, dumneata?!”, zice șefu” cu aerul unuia deranjat, cum s-ar spune, de la felul doi din patru. „Știu și eu ce să zic? Unu” care treceam p-aici, și m-a făcut un consătean d”al matale, varză! Dacă nu deranjez, puteți să vii dumneata să-mi iei o declarație, că mi-a rupt nasu și-un ștergător Bosch, și mi l-a aruncat sub mașină, dă-l dracu!”. „Pe cine, domne?”. „Pe ștergător șefu”, ce dracu!”. „Și de unde ai dumneata numărul meu de celular?!”. „De pă geam, șefu”!”, „Care geam?”. „Geamu” ușii de la post! Că l-ai lăsat aci, dacă are vreunul treabă cu mata să…”. „Domne, ia ascultă! Eu sunt în timpul liber! Am și eu treabă prin curte. Mai dau o sapă, mai dau o mătură, mai dau o tură pe la… Stai că-ți dau alt număr, să-l suni pe Fotache. El e și mai liber”.

Deși nu vă vine să credeți, cam așa se desfășurau discuțiile cu polițiștii care, în acea perioadă, „lucrau de acasă”, după „orele 16.00-16.30″. Lăsau un număr de mobil lipit în fereastră și te invitau să-i suni acasă, de unde veneau dacă aveau timp, dacă aveau chef, dacă aveau o consoartă înțelegătoare sau dacă nu degustaseră, încă, nimic.

Atunci, problema lor era numărul mic de polițiști rămași în schemă și al mașinilor vechi și tăiate de la carburanți, din lipsă de fonduri.

N-aș fi crezut ca, după alți, aproape, 10 ani, circul să se amplifice, adăugându-se problemelor vechi cele noi, ale polițiștilor-specialiști, care ar fi necesar să intervină de la domiciliu, în caz de forță majoră.

Noile probleme sunt generate de haosului revoluției fiscale, de fuga din realitate a ministrului de Interne, Carmen Dan, de diverse lupte și ambiții sindicale, de expunerea criminală a polițistului față cu fenomenul infracțional în creștere.

Cum s-ar spune, de războiul între statul indolent și polițistul dezorientat, care pune, zilnic, la pământ, sute de victime colaterale din rândurile cetățenilor lipsiți de apărare.   

Iată cum se petrec lucrurile.

Mai întâi, polițiștii s-au trezit, după toate ticluielile ministrului Muncii, Vasilescu Lia Olguța, cu veniturile amputate, și s-au întrebat de ce? Li s-a spus că li s-a scos un spor. S-au supărat, vezi bine.

Le-a răspuns ministrul Dan: „Acest spor nu a fost tăiat. El a fost acordat ca măsură fiscal-bugetară temporară până la 31 decembrie 2017. În acest moment, nu mai există baza legală pentru acordarea sa. De acest spor de 40% pentru perioada cât polițiștii stăteau acasă, dar ar fi putut fi chemați la muncă au beneficiat aproximativ 8.000 de polițiști, din cei 127.000 de angajați ai ministerului. (…) Interpretarea încetării de drept a aplicării acestui spor ca fiind o tăiere a salariilor, cauzată de aplicarea legii salarizării, este de fapt o manipulare„.

Așa că s-a revoltat Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual: „8000 de polițiști vor avea salariile diminuate cu sume între 250-700 de lei la net. Au luat un drept din lege: acea intervenție de la domiciliu, în care polițistul primea încă 40%. Doamna Carmen Dan, doamna Olguța Vasilescu și alți domni au eliminat dreptul, dar au păstrat obligația. (…) Nici noi nu vom mai veni de acasă, nu vom mai interveni. Să intervină ei, cu consilierii lor!„, a amenințat Coarnă.

„Aiurea” a zis Dan, care habar n-are că, la sate, specialiștii în discuție, „care nu vor mai ieși din casă”, li se alătură agenților despre care vorbeam mai sus, cei ce nu mai catadicsesc să-și miște gradele prin localitate după ora 16.00.

„Nu există nicio situație așa cum nici nu a existat vreo situație în care vreun sediu de poliție să se fi închis la ora 16. Vă asigur de lucrul acesta!” spune ministrul habarnist, susținut de noul șef al Poliției Române, Cătălin Ioniță, proaspăt uns pe funcție de Carmen Dan: „Nu, nu există. Și nu va exista acest lucru!”.

Te trec fiori, când vezi atâta indolență și dezinteres la cel mai înalt nivelul al serviciilor polițienești.

Singurul noroc al cetățeanului lăsat de izbeliște, într-o vreme și o societate sigure, ar putea fi generat de ultima luare de poziție a Sindicatului Polițiștilor Europeni, „Europol”.

Organismul a sesizat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), privind următoarele: „Structurile Inspectoratului General al Poliției Române și ale Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române nu asigură caracterul permanent al serviciului polițienesc prin planificarea pe durata celor 24 de ore a polițiștilor din cadrul diferitelor specialități (…). În momentul de față, la nivelul structurilor subordonate celor două arme, Poliție și Poliție de Frontieră, există sute de situații în care programul de lucru al polițiștilor nu acoperă cele 24 de ore iar serviciul polițienesc se asigură prin chemări de la domiciliu a polițiștilor aflați în timpul de refacere a capacității de muncă”, atenționează Europol.

Ce șansă! Bine, sigur, doar dacă președintele Iohannis va putea să treacă, vreo 20 de minute, pe la post, după ora 16.00.