Știe Dacian Cioloș de pomenile electorale din programul de guvernare al PNL?

Înainte însă să bată palma cu Cioloș, pentru a fi oficial candidat la funcția de premier, liberalii și-au pregătit conștiincios un program de guvernare. „Reclădirea Națională” este actul prin care liberalii și-au făcut o proiecție de guvernare după care să se ghideze dacă câștigă puterea și, în plus, ca bonus, să fie manual de atras alegători, nu în capcană, ci la vot.

Chiar dacă programul de guvernare nu are nicio valoare reală în fața unui electorat mai pretențios, pentru că nu există partid care să-și pună în practică propunerile odată cu dobândirea puterii, proiecția liberalilor nu este mai puțin lipsită de importanță.

În acest moment, în spațiul public se creează o masă critică pentru a fi respinsă legea salarizării care va intra luni în Parlament, după ce comisiile reunite de Buget și Muncă au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învățământ, începând cu 1 ianuarie 2017. Amendamentul a fost votat de către parlamentarii PSD și UDMR, liberalii absentând. Oare de ce?

Programul de guvernare al PNL nu pare să fie cu nimic mai reținut în „mărinimie”, „echitate socială” precum „populismul”, „pomana” PSD din Parlament. Liberalii promit, în programul de guvernare lansat în urmă cu mai puțin de o lună, alocații pentru copii în valoare de 200 de lei (față de 84 lei în prezent), dublarea salariilor medicilor de la 1 iulie 2017, o majorare similară la profesori și asistenți medicali, dar etapizat, precum și gratuitate pentru primele 3 proceduri de inseminare in vitro. „Pomenile electorale” – dacă este să cităm chiar terminologia folosită de liderul PNL, Alina Gorghiu, atunci când condamnă acțiunile PSD – pornesc chiar la al doilea punct ca prioritate pentru partidul său: sănătatea, pe care o consideră drept „bunul cel mai de preț al fiecărui om”. Dublarea salariilor medicilor este menționată ca raționament pentru stoparea migrației acestora.

În ceea ce privește educația, PNL promite de asemenea creșteri salariale – majorarea anuală a salariilor în medie cu 20% începând cu a doua jumătate a anului 2017 până la dublarea acestora. Documentul propus de liberali continuă cu tăieri de impozite și cadouri fiscale făcute, prin generalizarea cotei unice la 16%, inclusiv cota standard de TVA și pentru contribuțiile sociale plătite de angajat și angajator. În centrul măsurilor sociale este angajamentul de creștere a alocațiilor și gratuitate pentru primele 3 proceduri de inseminare in vitro. Majorările salariale nu se opresc doar la categoriile care de regulă stârnesc emoție, mame și copii, ci se întreaptă și către cei care îi reprezintă în administrația locală. Potrivit PNL, salarizarea administrației publice trebuie să ajungă la nivel European.

Nu știm care este impactul bugetar al acestor măsuri populare și nici dacă Dacian Cioloș știe că, din momentul în care a fost propus candidat din partea PNL, pentru a conduce guvernul și după alegerile din decembrie, trebuie să își asume și propunerile sociale și economice ale liberalilor. În urmă cu doar două săptămâni, liderul PNL, Alina Gorghiu, a trasat deja limitele în care cineva, fie el și Dacian Cioloș (nr: care atunci nu-și devoalase simpatia politică) trebuie să țină cont de programul de guvernare al PNL. „Sunt de acord însă că un candidat de premier al PNL, care poate fi Dacian Cioloș, evident, cu acceptul său, trebuie să țină cont de programul de guvernare al PNL”, afirma pe 21 octombrie Alina Gorghiu. Ca să arate „congruența dintre viziunea liberală și platforma sa”, secretarul general al PNL Ilie Bolojan, a spus, la desemnarea lui Cioloș că ”începând de astăzi în afara programului de guvernare, am preluat în programele noastre și Platforma România 100”.

Doar că, între timp Dacian Cioloș, acum premier tehnocrat, mâine candidat asumat politic, a pornit o luptă de apărare a bugetului de pomenile electorale. „Dacă mărim salariile populist riscăm viitorul economiei, trebuie să explicăm asta oamenilor”, a fost ultima intervenție publică și pare să fie parte din campania sa electorală, de a respinge dezmățul bugetar. El a subliniat, într-un interviu, că se va ajunge fie la creșterea deficitului, ceea ce ar fi „catastrofal”, fie la o reducere a fondurilor alocate investițiilor. Cioloș a mai avertizat că o lege a salarizării unitare nu va mai avea finanțare, în condițiile în care măriri procentuale – cum ar fi cele votate în comisiile din Camera Deputaților luni după-amiază -„nu fac decât să crească dezechilibrele între diverse categorii de bugetari”. Despre ce categorii vorbește, pentru că în programul partidului pe care a ales el îl reprezinte, se menționează creșteri pentru profesori și medici.

Până în acest moment, Dacian Cioloș nu s-a delimitat de propunerile PNL din programul de guvernare, nu s-a pronunțat dacă le susține expresis verbis și nici ce deficit bugetar ar produce introducerea lor. Pe de altă parte, nici PNL nu s-a dezis de propriul document lansat în urmă cu mai puțin de o lună. Singurul gest a fost cel de susținere a platformei România 100 scrisă de Dacian Cioloș – o enumerare de principii generale și exhaustive, fără proiecții economice, fără implicații bugetare, care nu stârnesc nici emoție dar nici critici.

Alina Mihai este redactor șef al mediafax.ro