Dovadă că președintele PSD nu-și proiectează nici măcar caterinca politică. Refuzul lui Klaus Iohannis era una dintre posibilitățile de care ar fi trebuit să țină cont de săptămâna trecută. Cu sublinierea că nimeni nu se aștepta la disprețul de a nu și-l motiva în vreun fel.
Dragnea cere acum „termen de cumpănire”, până „cel mai târziu poimâine, probabil mâine seară”, și îl bagă pe Tăriceanu la înaintare, cu dezvăluiri tardive. Abia acum dă pe goarnă președintele ALDE, ca violata de la Vaslui, ce-a vorbit cu președintele României în marțea de după alegeri, când a fost chemat pe șest la Cotroceni ca să fie siluit politic. Sau ce crede el că ar fi vorbit. „Vreau război total!” ar fi exclamat Iohannis ca Mița Baston. (Nu-l prea aud spunând asta, dar ei știu mai bine ce replici au schimbat).
M-aș fi așteptat ca, imediat după declarația Președintelui, să apară președintele Dragnea cu Constituția într-o mână și soluția în cealaltă. Să ne spună limpede în ce situație ne aflăm și unde ne vedem. A preferat șmecheriile de felul „înțeleg că domnul Iohannis nu vrea să respecte votul din 11 decembrie, nu vrea să dea guvernul acestei majorități”. Ba uite că vrea, tocmai a cerut o a doua propunere!
Singura dovadă de… cum se cheamă?… inteligență politică a venit din partea asociației culturale UDMR, care a sugerat coaliției PSD-ALDE să mai vină naibii cu o propunere.
Asta va și face Dragnea, până la urmă. Dar mai vrea să se avânte într-un galop de putere spre o direcție incertă.