Telegramă către ambasade: Mai este Ponta viitorul?
„Ce se întâmplă în România?” A se citi: „Ce dracu se întâmplă iar cu România?” Îmi închipui ce corespondență intensă a fost săptămâna aceasta între principalele ambasade străine și ministerele lor de externe. Ce au înțeles și transmis diplomații străini din toată nebunia de la București? Țara aceasta, lovită periodic de frisoane, ca un bolnav de epilepsie, părea să-și găsească, în sfârșit, calmul după convulsiile de anul trecut, de la suspendare. După criza din 2012, ambasadele păreau să fi înțeles că Băsescu este trecutul, Ponta este viitorul, iar Crin Antonescu nu este pe nicăieri. Sigur, aceasta este o interpretare vulgară a mesajelor transmise dinspre Statele Unite, Germania sau Marea Britanie principalilor actori politici din România, dar, dacă urmăriți cu atenție ce s-a întâmplat anul acesta, veți vedea un Băsescu orientat spre intern, un Ponta avid de confirmare externă și un Crin Antonescu dând din mâini în limba engleză.
Oficialii UE și NATO probabil că se întreabă acum dacă mai este Victor Ponta liderul capabil să păstreze drumul european și euroatlantic al țării, angajamentele externe asumate de România, valorile democratice și statul de drept. Probabil că mulți dintre cei care trăiesc în România ar da un răspuns tranșant la aceste întrebări. Dar de la Washington sau de la Berlin lucrurile se văd ușor diferit, deoarece Victor Ponta, maestrul suprem al dublului limbaj, se schimbă radical odată ce decolează de pe Otopeni.
E greu de spus cât o să-i să-i mai țină figura: una să spună în străinătate, alta să facă acasă. Dar faptul că parlamentarii USL au pus bombe în Codul penal taman în clipa când șeful lor făcea mult visata poză cu Barack Obama este ilustrativ pentru cine e cu adevărat Victor Ponta. Iar argumentul că „Ponta nu știa” mai poate să meargă doar la cei care cred că 130 de pagini copiate cuvânt cu cuvânt nu înseamnă plagiat. Mă întreb, prin urmare, cât va mai dura până când oficialii occidentali își vor da seama că au de-a face cu un lider instabil și profund duplicitar, care poate inspira orice numai încredere nu.
Până una alta, vorbește despre acest lucru Crin Antonescu, până acum băiatul rău în acest cuplu teribil care a speriat Vestul. Spre deosebire de anul trecut, când se rățoia fudul la „Înalta Poartă”, acum, în prag de an electoral, Crin Antonescu a îmblânzit tonul. A devenit vocea rațiunii și a echilibrului, a constanței democratice și a valorilor statului de drept. A respins deschiderea pușcăriilor și a avut puterea să recunoască faptul că, în ceea ce privește Codul penal, pur și simplu a greșit. Mai mult, l-a arătat pe Victor Ponta în toată goliciunea sa, dezvăluind că premierul i-a cerut să mintă, în binecunoscutu-i stil („Premierul a venit cu ideea stupidă să spunem că nu susținem legea grațierii, dar, ce să vezi, ea să treacă prin Parlament”). Cam penibil pentru Victor Ponta ca până și partenerul lui, pe care-l susține la Președinție, să-l dovedească mincinos.
Și parcă pentru a-și da cât mai repede arama pe față și a-și retrage toate ambasadele din lumea civilizată, premierul Victor Ponta, proaspăt întors acasă de la Johannesburg, a luat decizia bizară de a-i ataca direct pe americani, sugerându-le că, dacă se supără, renunță la protecția pe care i-o dă companiei Chevron. Pentru mulți, inclusiv pentru cunoscătorul Traian Băsescu, asta a sunat ca un șantaj pe față. Este Victor Ponta atât de tare pe picioare de-și permite să-l șantajeze pe Marele Licurici sau este vorba mai degrabă de faptul că premierul „s-a ars” deja și ceea ce vedem este doar consecința unor vești nu tocmai plăcute primite pe telefonul scurt?
Curat mesaj de stat interlop, dat de premierul unei țări care grațiază pușcăriașii, protejează parlamentarii de justiție și dă liber la furat. Prin urmare, ambasadele străine au de trimis acasă un răspuns la o întrebare cu adevărat dificilă: Mai este Victor Ponta viitorul? Și dacă nu mai e el, atunci cine e?