Teroriști au fost evreii, înaintea creării statului Israel
De la cartea lui Dan Ephron despre Yitzhak Rabin (” Killing the King”), care are toate șansele să devină un bestseller (o termin și v-o povestesc), Coppola s-a lansat într-o diatribă asupra terorismului:
„Terorism e atunci când n-ai o armată. Folosești orice altceva ai. Noi am fost teroriști, în Statele Unite. Evreii, înaintea Israelului, au fost teroriști. Ceea ce câteodată numim terorism este ultima șansă a oamenilor care nu posedă avioane cu reacție, așa că trebuie să se folosească de ce au. Acestea fiind spuse, sunt încă distrus după cele ce s-au întâmplat (tragedia din Paris, n.m.)”.
S-au repezit mulți ambetați ai corectitudinii politice să-l critice, deși Coppola a spus – în felul lui inconfundabil – un mare adevăr: terorismul trebuie redefinit. De ani de zile, specialiștii poartă discuții aplicate pe această temă.
Noii teroriști nu luptă cu mâinile goale, nu dau cu pietre. Daesh are o armată, aviația îi mai lipsește. Ceea ce s-a petrecut în 13 noiembrie la Paris a fost, așa cum l-am definit atunci, un „război de gherilă urbană” în toată regula.
Cât despre „terorismul” evreilor înainte de înființarea statului Israel, există un dram de adevăr în spusele lui Coppola. Evreii nu acceptă cuvântul „terorism”, încărcat de conotațiile cumplite ale ultimilor zeci de ani, preferând „revoltă” pentru acțiunile Haganah și Irgun îndreptate cu precădere împotrivă regimului britanic, despre care considerau că îi trădase.
Menachem Begin, fost șef al Irgun, fost ministru al Apărării (1980-1981) și prim ministru (1977-1883), într-o carte de memorii fundamentală pentru înțelegerea lucrurilor, „Revolta” (despre care merită să vorbim, într-o zi, pe larg), descrie membrii rezistenței ca pe evrei patrioți, nu ca pe niște teroriști, cum îi numeau britanicii.
Coppola e, cu îndreptățire, furios pe mass media care face reclamă Al-Qaeda și Daesh: „Sper ca CNN-ul să tacă despre despre Orientul Mjilociu, să înceteze cu breaking news-urile”. Nu fac altceva decât publicitate gratuită, ajutându-i să-și racoleze prozeliți. Și adaugă, aripat: „Să nu aveți nici o îndoială că, dacă fiecare convenim să nu le urmărim, cu certitudine prozelitismul, și sponsorii, și vigoarea lor vor dispărea”. Aici marele regizor se înșală. Propaganda Daesh, realizată super-profesional, folosește agresiv mediile de socializare, exact acele spații frecventate de tinerii care urmăresc din ce în ce mai puțin emisiunile de știri ale televiziunilor.