Domniile lor propun, în partea a IV-a din „Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, următoarele: „Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea țării, credem că se impune ca orice absolvent de învățământ superior, beneficiar al subvenției de la buget, să fie obligat să lucreze în țară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenționate sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională„.
Mai spun, apoi, că, până la acest moment, „educația, cercetarea științifică și inovarea au avut susținere total necorespunzătoare din partea factorilor de decizie, manifestată în fapt prin subfinanțare cronică, prin incoerență, fragmentare și lipsă de viziune strategică, ceea ce a produs o reducere semnificativă a potențialului de cercetare și, nu în ultimul rând, a generat un proces alarmant de migrare a tinerilor talentați spre țări dezvoltate în Europa și SUA”.
În consecință, după capul meu – care am trecut printr-un astfel de proces, în comunismul luminos -, domnii academicieni prescriu „arest la domiciliu” pentru absolvenții studiilor finanțate de stat, pe o perioadă de la patru la șase ani – dacă nu și mai mult -, întrucât, pe de o parte, politicul „decizional” – care a stricat tot ce a atins, în primul rând în Educație și Sănătate -, și, pe de alta, toți privitorii ca la teatru, dintre care fac parte și domniile lor, academicienii, care au tăcut chitic lăsând lucrurile să o ia razna timp de 27 de ani, au colaborat la construirea unui „sistem atât de performant”, încât a generat „un proces alarmant de migrare a tinerilor talentați spre țări dezvoltate în Europa și SUA”.
Ca să vezi! Tinerii români sunt vinovați și trebuie să plătească (în toate felurile), pentru că au absolvit la stat și vor să trăiască cinstit și decent în consecința muncii depuse, într-un sistem/stat performant, și nu într-unul în care „educația, cercetarea științifică și inovarea au avut susținere total necorespunzătoare din partea factorilor de decizie, manifestată în fapt prin subfinanțare cronică, prin incoerență, fragmentare și lipsă de viziune strategică”.
Interesantă e strategia aceasta în care devine obligatoriu să le tai aripile puilor spre a nu mai sări gardul, în vecini, câtă vreme tu, statul-lor-părinte, nu ești în stare să le asiguri hrana…
O atare situație, corelată cu declinul demografic, subminează grav baza evoluției societății românești, iar numărul tinerilor cu studii superioare va fi tot mai redus, în timp ce, al celor care migrează, va fi în creștere, spun domnii academicieni, și se concluzionează de final: „Prin urmare este îndreptățită întrebarea: Cu cine continuăm să construim viitorul țării?”.
Păi, eu zic că, până acum, ne-am tot uitat cum prea mulți dintre cei vechi au pus umărul la distrugerea viitorului, nu la construcția lui.
Și, pentru vina noastră, tot cei tineri trebuie pedepsiți?