Când John Bolton a preluat funcția de consilier pe probleme de Securitate Națională știam și am scris ca va urma o întreagă nebunie militaristă. Iranofobia lui Bolton era binecunoscută, iar Donald J. Trump îi oferea posibibilitatea de a-și vedea visul cu ochii: atacarea Iranului, pe care în repetate rânduri o teoretizase, în îndemnuri scelerate – „To Stop Iran”s Bomb, Bomb Iran” (soiul cel mai rău de așa-zisă strategie preventivă, scornit exclusiv cu degetul pe hartă). Pentru că președintele Obama a refuzat să-i asculte aberațiile, ba mai mult a reușit să instituie Acordul nuclear cu Iranul, omulețul cu mustață de honved a ricanat: „Iranul e Waterloo-ul lui Barack Obama!”.
Noroc că lumea nu se mișcă, totuși, după umorile a doi septuagenari dilii, dintre care unul e trompeta, respectiv Donald Trump, iar Bolton (neprost) joacă rolul intrigantului. (Președintele Americii un notoriu habarnist narcisiac, celălalt e vicleanul său consilier de Securitate). Dar „Creierul” rămâne Netanyahu, care își poate trece în portofoliu ca pe o mare reușită, ieșirea Statelor Unite din Acordul nuclear cu Iranul.
După ce a sunat goarna și a întins coarda până aproape de rupere, era de așteptat ca vineri în zori Trump să anuleze ordinul de luptă în ultimul moment, nu din vreun imbold rațional, ci convins de argumentul că își poate pune în pericol al doilea mandat. Pentru că singura campanie care îl interesează cu adevărat e campania electorală, în care, deocamdată, din nefericire, nu are nici un contracandidat valabil.
Orientul Mijlociu rămâne un ghem de interese, locale și globale, pe care tranzacționismul vulgar al liderului de la Casa Albă nu-l poate nici măcar pătrunde.
Iranienii s-au înstăpânit în regiune profitând de erorile uriașe ale diplomației americane, începând cu invadarea Irakului. Saudiții (un rege suferind și un prinț moștenitor atins de o trufie bolnăvicioasă), încurajați de Regele Bibi, și având mână liberă de la cel care s-a autoevaluat ca „geniu stabil”, încearcă să-și fructifice momentul.
Ticăloșia lui Bolton nu cunoaște limite, alimentându-i președintelui Statelor Unite ideea că un eventual război cu Iranul se va termina rapid – așa cum tocmai a declarat Trump: „Pot spune că nu ar fi necesar mult timp. Nu discut despre o operațiune la sol, nu spun că vom trimite un milion de soldați. Spun doar că, dacă s-ar întâmplă ceva, nu va dura mult timp”.
A interveni militar acum, în războiul nedeclarat șiito-sunnit (iraniano-saudit), de orice parte te-ai situa te afli de partea greșită și riști să dai foc lumii.