Turcia: reformă constituțională, în stare de urgență

Visul lui ErdoÄŸan – republica prezidențială – e pe cale a se împlini. Totul a concurat la acest apropiat succes, începând chiar cu lovitura de stat eșuată din 15 iulie. Atentatele teroriste care au îndoliat țara, căderea lirei (pe care autoritățile de la Ankara o pun pe seama unei conspirații internaționale) sunt iscusit manipulate spre ideea că e nevoie de  mână de fier care să apere interesele poporului împotriva dușmanilor săi: Turcia e în pericol, iar Președintele trebuie investit cu maxima autoritate pe care i-o poate conferi legea.

Cu toate că au existat și câteva ciocniri fizice între reprezentanții Puterii și cei ai Opoziției, în Legislativ au trecut deja primele 8 articole din cele 18. Se votează cu majoritate simplă, fiind necesare 330 de voturi. Parlamentul turc, unicameral, are în prezent 550 de membri )la o populație de aproape 81 de milioane și o suprafață de aproximativ trei ori mai mare decât a României). Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) al președintelui ErdoÄŸan are inițiativa reformei constituționale și 316 voturi, fiind susținut de Partidul Mișcarea Naționalistă, cu 39 de voturi. Ambele au suficientă forță pentru a trece noua Constituție. Opoziția, respectiv  Partidul Popular Republican (CHP) și Partidul Democrat Popular (HDP), dețin în total un număr de 192 de voturi (133 plus 59). Mai există câțiva parlamentari independenți, ale căror opțiuni sunt împărțite.

Deși, dacă noua Lege Fundamentală ar trece cu 367 de voturi pentru – ceea ce nu e imposibil în stare de urgență – nu mai e necesar un referendum, partidul de guvernământ AKP insistă pentru o consultare popular în luna aprilie, tocmai pentru a oferi un plus de spoială democratică demersului. Dacă, procesul început acum cinci zile se va încheia până pe 25 ianuarie și va fi ratificat de Președinte, referendumul ar putea avea loc pe 2 aprilie.

Cele 8 articole votate până astăzi propun, între altele, creșterea numărului de parlamentari la 600, dar restrângându-li-se acestora dreptul de a controla Guvernul, profilul candidatului la președinție (minimum 40 de ani, diplomă universitară, cetățenie turcă, mandat de 5 ani cu dreptul de a fi reales), dreptul Președintelui de a numi și demite membrii Curții Supreme de Justiție, dreptul Președintelui de a numi și demite minștri, organizarea simultană a alegerilor prezidențiale și legislative.

… În urmă cu câteva ore, ErdoÄŸan amenința cu alegeri anticipate, în cazul în care Parlamentul nu va reuși să treacă noua Constituție, ceea ce e foarte greu de crezut. Președintele a făcut apel la decență, amintind că în plenul de zilele trecute unui parlamentar i s-a spart nasul, iar altul a fost mușcat de picior…