Interesant este că liberalul Ovidiu Raețchi încearcă să dea, cumva, întâmplării, un soi de „aură violet”, ceva din densitatea lucrăturilor la nivel înalt, mă rog, să-i atribuie oarecare substanță, ba, chiar un strop de materie cenușie, de, acuzând Ministerul Apărării de punerea în operă a unor „răfuieli politice”, ce ar fi condus la neinvitarea președintele Klaus Iohannis (comandantul forțelor armate și președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării, potrivit Constituției României, art. 92 cu 1), la ceremoniile prilejuite de Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene.
„Foarte ciudat refuzul MApN de a-l invita astăzi pe președintele Iohannis, care este totuși cel mai important reper instituțional pentru forțele armate române, la Ziua Aviației. În mod normal, invitațiile de acest gen se fac din oficiu, pe baza unui protocol rigid, testat de ani de zile. Și sunt dublate de o procedură de confirmare. În plus, la acest nivel corespondenta ar trebui sa fie una specială, securizată, fiind greu de crezut că ea se poate pierde pe drum. Teoretic, e mai probabil sa avem de-a face cu o răfuiala politică decât cu un act de incompetență. Avem motive serioase de îngrijorare dacă Ministerul Apărării, care trebuie să funcționeze ca un ceas in momente de criză, nu e in stare nici măcar să transmită niște plicuri. Cred că ministrul Țuțuianu datorează niște explicații scrise mai lămuritoare și convingătoare pentru Comisiile de Apărare din Camera și Senat”, a scris Raețchi, pe Facebook.
Și, dacă ar fi așa cum spune liberalul, ce altceva decât o doză substanțială de prostie ar fi stat la baza premeditării unui atare act de „răfuială politică”?
I-ar putea aduce neatentului ministru al Apărării, episodul în discuție, vreo intensificare a aurei politice? L-ar putea înălța în gradul respectului de sine sau al respectului celorlalți față de el și de „subtilitățile” sale profesionale?
Ar putea crește el în ochii partenerului strategic american, în percepția decidenților NATO, în gândirea – oricât ar fi ea de pozitivă – a șefilor UE sau ai cancelariilor europene și de aiurea, a românilor, dacă s-ar stabili, în final, că nu a fost vorba de prostie, ci de rea voință?
Cum să crezi că ești cool dacă nu-l inviți, pur și simplu, la sărbătorirea zilei unei arme, chiar pe comandantul Forțelor Armate ale țării tale, oricât de paralel ai fi cu Oștirea? Cum să-ți treacă prin cap că te vei scoate la vopsea, vreodată, după ce ai pus la cale un gest de asemenea „calibru”?
Oricum ar fi, prostia rămâne, la suprafață și în profunzime, una de zile mari, în urma căreia toți cei enumerați mai sus nu pot trage decât o concluzie: musai să fie, de acum încolo, de mii și mii de ori mai vigilenți, aici, pe „Frontul de Est”, de vreme ce unii dintre oficialii Ministerului Apărării din România nu sunt în stare să mențină în funcțiune și să coordoneze, vorba lui Raețchi, nici măcar un „protocol rigid, (de pace) testat de ani de zile”, uitând, în esență, unde și-au pus comandantul suprem, darămite să-și mai aducă aminte pe unde au pus avioanele, TAB-urile, fregatele, soldații, Scutul de la Devesele sau mai știm noi ce…
Ia auziți cum sună cel mai penibil comunicat al MApN, emis d.H.: „Ministerul Apărării Naționale își cere scuze pentru erorile apărute în transmiterea invitațiilor de participare la sărbătorirea Zilei Aviației Române și a Forțelor Aeriene către Administrația Prezidențială și autoritățile publice centrale. Ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a dispus în regim de urgență luarea măsurilor necesare eliminării disfuncționalităților de natură birocratică ce au condus la crearea acestei regretabile situații„.
Adică, nu-i așa, să elimine disfuncționalitățile, de urgență, iar răspoimâine, pe 23 iulie, să-l invite, cu fast, pe comandant, la Ziua Presei Militare…
Hai, la mulți ani!