UE – Marea Britanie: „drama” abia începe

Nici vorbă. „Drama” abia începe. Acceptarea șantajului Marii Britanii creează un precedent periculos și foarte curând alte state vor cere, într-o privință sau alta, regim special.

Ce a câștigat România de pe urma acestui acord? Nimic. Ce a câștigat Grupul de la Vișegrad, în urma acestui „compromis decent” (cum îl numea, tot la miezul nopții, tot pe twitter, premierul ceh Bohuslav Sobotka) ne vom dumiri repede. Oricum, decizia s-a luat după câteva runde de aprinse discuții bilaterale ale lui David Cameron – trei cu Donald Tusk, două cu premierul polonez Beata SzydÅ‚o, și câte una cu doamna cancelar Merkel, cu premierul italian Matteo Renzi, cu premierul danez Lars Rasmussen și cu premierul ceh Bohuslav Sobotka.

Rămâne de văzut dacă cetățenii britanici vor accepta sau nu, pe 23 iunie, la referendum, cadoul Uniunii Europene. Până astăzi, sandajele arătau că părerile sunt împărțite la jumătate. De azi încolo, putem presupune că va crește numărul celor cărora nu le va conveni – cu un statut nou, care va intra în vigoare dacă decid să rămână – să părăsească UE. Ar fi o aruncare în gol fără plasă de siguranță.

Președintele Klaus Iohannis e de o seninătate imperturbabilă: „În ceea ce privește poziția României, am susținut că trebuie să evităm fragmentarea Uniunii Europene. Este interesul României să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor și valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, menținerea conceptului de uniune tot mai integrată, ever closer Union cum se numește, este esențial”.

Uniunea Europeană nu mai e puternică pentru că nu mai e unită, iar ultimul test al coeziunii a fost criza refugiaților. Cât privește „principiile și valorile sale fondatoare” – cea mai recentă încălcare a lor s-a produs tocmai azi-noapte, inventându-i Marii Britanii un statut special.

Ever closer Union? Mă tem că președintele Iohannis va trebui să învețe o nouă sintagmă, mai realistă: never closer Union…