Ultima dorință a Miței Baston

M-am uitat, soro, în contu” lui curent: deficit. Zavragiul importă mai mult decât exportă. Am știut, am avut o presimțire, mi s-a zbătut ochiu” stâng, de la Lăsata secului de carne (Boc 3), până la Lăsata secului de brânză (Ungureanu 1). Și-a adus până și bonă fipilineză, tocmai din îndepărtatul Iloilo! O bonă de-a noastră, pensionareză, din popor, i-ar fi stat în gât. Vedea-l-aș pe moftangiu la Mititica, citind ultima carte a premierului (fără dialoguri) – oribi-l-ar notele de subsol! 

Pe banii cui crezi că s-a dus la băi, în Dubai? Hai, că nu ghicești. Pe bănișorii pensionarilor. Da” nici ăștia nu i-au ajuns, de-a trebuit să ia și de la orfani.

Nu mai voi să tac! Îl dau în fapt pe bampir, cu mâna mea îl demantelez!

De ce crezi c-a băgatără useliștii morțiune de cenzură? Ca să ne-mpuște pe toți, ca pe martirii neamului la 11 Fevruarie.

Mai am o singură dorință – să nu-mi puneți bustul pe hol la Parlament, că trage.

Și-apoi să mă împuște – primesc! Am mai stat în fața plutonului. Nu mi-e frică. Sunt ploieșteancă și republicană. Dar, odată cu mine, moare și artimetica!

Am zis.