Un atac mizerabil al lui Victor Ponta

Ei bine, Victor Ponta a fost în stare să articuleze o atare impietate.

Mi-am propus să nu mai scriu despre un astfel de personaj obraznic și arogant fără substanță – gândindu-ne la mediocritatea lui găunoasă, la spiritul său uscat, la glumele nevolnice, lipsite de umor și la zâmbetul crispat cu buzele înțepenite în gingii.

Dar mi s-ar părea a fi o slăbiciune de neiertat tăcerea în față unei astfel de mitocănii.

Îi atrag atenția acestui personaj politic eșuat și partidului din care face parte – pesemne, de acord cu spusele sale, de vreme ce n-are reacție -, că flăcările despre care vorbește, fără a înțelege ce spune, au descărnat trupurile unor copii nevinovați și din vina sa, în calitate de fost premier și lider de partid majoritar, aflat la guvernare.

Că flăcările acelea, care au mistuit oameni, vieți, caractere, suflete de părinți, rude și prieteni, n-au avut nimic de-a face cu noul premier, indiferent cine ar fi fost el – întrucât, cineva trebuia să ocupe locul abandonat de curajosul Ponta, care a evadat, scăpându-se pe el, cu fuga, prin ușa din dos a clădirii guvernului -, ci doar cu cei vechi, a căror imaginație, indiferent de culoarea lor politică, nu i-a pus în gardă despre ceea ce avea să însemne, la un moment dat „consecințele corupției generalizate”.

Că traiectoria politică a neînsemnatei sale „personalități” este exclus să fie prețul morții și al suferinței a sute de români, așa cum, deplasat, îi trece prin cap, atunci când spune că „tragedia din Colectiv a fost un act criminal organizat”.

E clar că Victor Ponta nu are profunzimea naturală pentru a-și pricepe propriile cuvinte și acțiuni. Din el a mai rămas doar o acumulare de ură, zvâcnind ca o pungă de puroi, către ceilalți.

PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT PE PAGINA DE FACEBOOK –MARIAN SULTĂNOIU

Și, pentru ca să puteți analiza „patologia de caracter” a cazului, voi reda mai jos, postarea omului nostru de pe Facebook.

„Pentru că și mama mea m-a pus (și bine a făcut) să citesc literatură universală (și pentru că am memoria bună) am mers să verific dacă ce îmi aminteam eu despre personajul Julien Sorel i se potrivește lui Julien Cioloș – și am constatat că da, chiar foarte tare ! Aveți mai jos ce spune Wikipedia: «încercările unui tânăr de a-și depăși condiția socială printr-o combinație de talent, muncă, decepție și ipocrizie, doar pentru a se trezi trădat de propria pasiune». (…) Pentru că tinerii «frumoși și liberi» sau militanții PNL-iști sigur nu găsesc romanul lui Stendhal pe Facebook și nici nu îl pot citi pe Hotnews le spun eu finalul – Julien ajunge la închisoare (că aveau și pe atunci în Franța tot un fel de DNA!). Vă rog nu mă puneți să vă povestesc și capitolul în care are o aventură cu soția primului său protector (Monsieur de Renal) că deja intrăm în necazuri prea mari. (…) Dacă citea mama sa «Frații Jderi» sau (Doamne ferește) «Frații Karamazov», cum îl strigam pe premierul nostru cel emanat din flăcările de la Colectiv?!?„.

Și, totuși, din înșiruire aceasta de aberații, trimiteri sexuale și comparații, nu reiese ce carte a citit mama lui Vi-Vi când i-a administrat cele două prenume, și ce soartă au avut personajele omonime din literatura autohtonă și universală, care au inspirat-o.

Adică și-au mai revenit sau nu?!