Un microfon pentru Crin Antonescu

Publicat: 04 06. 2013, 07:45
Actualizat: 11 07. 2016, 19:14

Pornită într-o perioadă preelectorală, discuția despre revizuirea Constituției riscă să se piardă într-un discurs politicianist, în loc să ofere soluții la disfuncționalitățile politice și constituționale, remarcate, mai cu seamă, în ultimii ani.

Așa cum a fost negociat, proiectul noii Constituții, pe care actuala putere îl vede gata adoptat de la înălțimea celor 70 de procente din Parlament, corespunde unor interese pe termen scurt și mediu în USL. PSD, în poziție dominantă, și-a asigurat continuitatea la guvernare cel puțin pentru încă un ciclu electoral, PNL consolându-se doar cu promisiunea încă asumată a unei candidaturi la prezidențiale în 2014 a lui Crin Antonescu. Pentru că propunerile puse pe hârtie, la ceas de seară în biroul lui Antonescu, sunt departe luciditatea pe care dezbaterea constituțională ar fi impus-o.

Regimul constituțional și soluționarea conflictului în cadrul puterii executive. Manifestată în timpul mandatelor președinților Ion Iliescu și Emil Constantinescu, dar mai cu seamă în cel al lui Traian Băsescu, rivalitatea președinte-premier, convertită în ultima perioadă în rivalitatea președinte-parlament ca girant de legitimitate a premierului, a generat o serie de crize, cea mai profundă fiind cea de anul trecut. Sub pretextul unei clarificări a relațiilor în cadrul puterii executive, USL a venit cu o propunere în care îi conferă șefului statului un rol decorativ în locul instrumentelor care să-i permită, în virtutea legitimității rezultate din alegerea sa directă, realizarea mandatului prezidențial. Astfel, în varianta puterii, șeful statului nu are dreptul să refuze nominalizarea unui premier susținut de partidul care are cel mai mare număr de mandate. Analogic, în cazul remanierii, rolul său se va rezuma la acela de semna decretele de numire a noilor miniștri. O astfel de viziune constituțională este caracteristică mai degrabă unei republici parlamentare, însă asumarea unei propuneri în care șeful statului să fie ales de parlament ar fi fost riscantă din punct de vedere electoral.

În aceste condiții, instituția suspendării și prevederile propuse în sensul dizolvării Parlamentului în cazul eșecului unui referendum de demitere al președintelui rămân practic golite de conținut.

Delegarea legislativă. Cu un parlament al cărui rol de legiferare s-a concentrat în ultimii ani pe aprobarea sau respingerea, în rare cazuri, a ordonanțelor de guvern și a girării răspunderii cabinetului pe o serie de legi, USL propune o cosmetizare a situației. Se are în vedere limitarea angajării răspunderii guvernului o singură dată pe sesiune. Cu toate acestea, în cazul ordonanțelor se propune doar ca acestea să fie transmise în Parlament în maximum cinci zile pentru a fi discutate. Actuala Constituție prevede de asemenea condiții stricte în cazul ordonanțelor de urgență, cu specificarea că, dacă Senatul sau Camera Deputaților nu se află în sesiune, ele se convoacă în cinci zile de la depunere sau trimiterea ordonanței spre dezbatere.

Structura administrativă. O discuție aprofundată ar trebui făcută pe marginea regionalizării pentru găsirea formulei potrivite pentru a pune în practică principiul descentralizării politice și pe cel al subsidiarității. În acest caz, într-o analiză lucidă o variantă de luat în calcul este cea a desființării județelor. Costul electoral al unei astfel de decizii sau chiar a deschiderii discuției pe aceste coordonate ar fi enorm, condiții în care USL a preferat varianta unor regiuni de dezvoltare, menționate alături de județe, orașe și comune în Constituție. Soluția avansată până în acum nu face decât să consolideaze puterea baronilor locali.

Imunitatea parlamentară. Este un subiect sensibil pentru politicieni, care urmăresc conservarea unui statut privilegiat al deputaților și senatorilor în fața justiției.O imunitate limitată la declarațiile politice este susținută doar declarativ, fără a avea vreo șansă de concretizare, parlamentul rămânând preferat ca un cenzor în ceea ce privește răspunderea penală a demnitarilor sub pretextul evitării abuzurilor politice.

Proprietatea. Deși s-a invocat eliminarea din Constituției a prevederii potrivit căreia „caracterul licit al averii se prezumă”, ideea a fost abandonată din start rămânând în spațiul public doar în măsura în care premierul Victor Ponta a cerut suport legislativ pentru confiscarea mașinilor vitezomanilor. Păstrarea în legea fundamentală a prevederii referitoare la prezumarea caracterului licit al averii face practic imposibilă confiscarea averilor nejustificate.

Acestea sunt doar câteva dintre aspectele în cazul cărora s-ar impune o dezbatere amplă. Din capul mesei însă, președintele comisiei de revizuire, Crin Antonescu, ne asigură: „Vreți să întrebați dacă se rupe USL dacă nu trece Constituția? Nu, nu se rupe. E un obiectiv pe care nu l-am atins”. Microfonul rămâne deschis. E campanie electorală.