Hotărârea CCR de invalidare a referendumului este corectă în litera legii și, oricum, trebuie respectată.
Abordarea care ar fi putut aduce în discuție validarea referendumului ținea de spiritul legii, încălcat, după părerea mea, prin combinația cvorum-boicot, la presiunile Occidentului, nu de refacerea după referendum a listelor electorale cu care acesta s-a desfășurat.
Cu atât mai iresponsabilă și nocivă apare comportarea zisei Curți, amânarea cu 40 de zile, apoi cu 30, a unei decizii care putea fi luată, așa cum a fost luată azi, imediat după referendum, pentru ca în final, Moș Crăciunii vișinii de mall să dăruiască românilor 20 de zile de bâlci murdar și steril. Hotărând soarta României prin acte contradictorii culminând cu o erată, CCR a instituit democrația eratică – rătăcită, alăturea cu drumul.
Nu pot decât să sper că Parlamentul nu va acționa și el eratic, încercând să-l blocheze pe T. Băsescu printr-o nouă suspendare, varianta Șova, sau ștergerea condiției de cvorum, varianta Ghișe. Băsescu trebuie să se întoarcă la Cotroceni – măcar formal, este necesară stabilizarea situației politice.
Ceea ce nu înseamnă că uriașa frustrare resimțită de cei 7,4 milioane de români care au votat plecarea lui Băsescu se va micșora. Dimpotrivă: acești oameni se consideră furați, înșelați, batjocoriți, pentru că ei știu ce au votat, știu acum câți sunt, și văd că votul lor a fost transformat, cum spuneam când m-am alăturat lor, în hârtie igienică.
La Cotroceni se întoarce un ins care, pe lângă toate câte i se știau, s-a dovedit cu această ocazie și un laș, lipsit de cuvânt și onoare, care și-a ridicat minciunile obișnuite la rang de șarlatanie națională. De acum înainte, mi se pare corect să nu îl mai numesc, în comentarii, altfel decât, potrivit declarațiilor sale, președintele Masăverde.
Băsescu-Masăverde se întoarce, Antonescu-Fanfaronul pleacă, dar rămâne. Așa cum Băsescu declara viril că ar fi un laș dacă ar accepta să câștige la masa verde, Antonescu țipa că iese din politică dacă Băsescu nu e demis. Parafrazându-l pe Masăverde, ce blestem apasă pe poporul român de e silit să aleagă nu între doi comuniști, dar între doi mincinoși?
Între doi oameni lipsiți de cuvânt și onoare?
Un laș și un pompous ass? (își poate traduce singur vorba asta englezească).
„Coabitarea” care ar urma e o glumă sinistră. USL va încerca să exploateze la maximum sentimentul popular masiv anti-Băsescu, pe lângă măsurile populiste, aducătoare de voturi în alegerile din noiembrie, ale guvernului.
Iar dacă în vreme ce președintele Masăverde se afla în „garaj” s-a putut ordona procurorilor să ancheteze săteni, simpli cetățeni, în legătură cu votul lor, nu e greu de imaginat ce ar putea urma în materie de dosare penale cu Masăverde la Cotroceni și autorii „loviturii de stat” la guvernare.
„Nu vreau să fac pușcărie!”. Exprimarea celei care a decis soarta României pe 21 august 2012, Aspazia Cojocaru, judecătoare inamovibilă, cu imunitate maximă în exercitarea votului în CCR, vorbește limpede despre teroarea securismului reînviat în România.
Ne îndreptăm spre un nou echilibru al răului. Un echilibru al forțelor murdare, care poate rupe românul în două.